Calculator vs. real life

Tot ce tine de calculator, cred ca intr-un fel sau altul, macar o perioada de timp, creeaza dependenta.

Sa ma analizez pe mine. Am terminat la profil Informatica, aveam laborator info 4 ore pe saptamana. Pascal, C++, tampenii d-astea. Care sincer nu m-au ajutat cu nimic. Ai mei colegi iubeau laboratorul, descoperisera mirc-ul. Eu inca eram „pura”, neatinsa de microb. Prin a 10-a au zis ai mei ca na, daca e fata la informatica ii trebuie calculator sa exerseze limbajele de programare, sa se faca ea smechera cand o sa fie mare, sa fie doctor in ale programarii. Si cat sa exersezi? Cate programe sa faci? Sincer, nici nu ma pasiona foarte mult. Drept urmare, nimic din ce am invatat la acel laborator de info nu m-a ajutat, eu, in prezent,fiind cat de cat „specialista” in grafica si prelucrari, pe care le-am invatat singurica acasa. Dupa ce am terminat Need for Speed, Mortal Kombat si ce jocuri mai erau la moda atunci, am zis ca e momentul sa-mi pun si internet.

Mi-am facut si eu mail, am intrat in randul lumii. Ce sa mai, eram tare.  Intr-o zi, cand aveam laboratorul de info, iar ii vad pe astia disperati cu mirc-ul. Cand ajung acasa, l-am downloadat si eu, sa vad ce face. Cine statea pana la 2-3 dimineata pe urma? Mergeam la liceu cu ochii umflati de nesomn. Ai mei imi ziceau sa sting calculatorul, eu ziceam ca mai stau 5 min si il sting, le uram noapte buna si ma prindea dimineata.Era nebunia cu acces, cont, nici nu mai stiu acum, invatasem tot felul de comenzi, aveam pile pe canale, eram operator, zapacenii. Mi-a trecut si cu asta. A urmat era messengerului, sub a carui influenta inca ma mai aflu, dar am trecut de faza de inceput. Si ultima mea nebunie, blogul care implica, bineinteles, calculatorul si internetul. Asta e recenta, de vreo 2 luni, inca sunt la faza de inceput cand sunt super incantata. Ca asa sunt eu, cand fac un lucru nou si imi place, nu mai pot de drag. Valabil si pentru imbracaminte, incaltaminte, vai, daca imi iau o bluza si imi place, sunt in stare sa ma imbrac numai cu aia 2 saptamani, pana ma plictisesc de ea 🙂 Dezavantajul e ca ma si plictisesc relativ repede de lucruri sau activitati.

Unde vroiam sa ajung… Nu mi-am neglijat viata pentru a sta pe net. Nu o sa stau pe blog daca se iveste ocazia sa merg in oras, la munte, la balta, undeva in mijlocul naturii, sa stau cu prietenii sau sa nu mananc ca ma uita sfintii in fata calculatorului. Nu mi-am neglijat viata sentimentala din cauza blogului sau a netului. Sunt convinsa ca poti sa le impaci pe toate.

De cele mai multe ori, credeam ca majoritatea celor de pe bloguri sunt oameni care stau 24/24 in fata calculatorului, care nu au o viata personala, care nu au altceva mai bun de facut decat sa stea la calculator, care asa simt ei bucuria vietii. Sunt si oameni dintr-astia. Mai mult ca sigur. Dar nu toti, sau mai bine zis, mult mai putini decat credeam eu. De vreo 3 luni mi-am schimbat parerea, am cunoscut oameni frumosi la suflet, destepti, realizati profesional, cu idealuri, cu viata sociala intensa, prietenosi, care rad mult, optimisti.

Eram impotriva lipelilor pe net si uite unde am ajuns, fac matrimoniale 🙂 Explicatia mi-a dat-o protagonista ultimei runde de matrimoniale, „nu vezi ca nu gasesc un barbat in firea lui? nu mai e nimeni pe strazi, stau toti pe bloguri” 🙂

Iesiti pe strazi!!! Lasati soarele sa va bata in fatza, nu numai lumina de la monitor… mancati… stati intinsi pe iarba, iesiti cu prietenii, tzipati, traiti, simtiti ca traiti, blog cu portia, calculator cu portia, net cu portia, si fara limita real life.

Anunțuri

24 Responses to “Calculator vs. real life”


  1. 1 Ada Mai 4, 2009 la 9:25 am

    Neata! Primaaaaaaaaaaaaaa!
    Imi place postul tau foarte mult! Sa stii ca ai mare dreptate, sunt multi care se refugiaza in lumea virtuala pentru ca cea reala de multe ori e prea dura pentru ei.
    Nu voi renunta la prietenii reali pentru a sta pe net. Ma bucur mult ca prin intermediul lui Dono v-am cunoscut, dar noi deja am trecut la next level, adica ne-am vazut live si, chiar ne-am imprietenit si am format o gasca frumoasa, care mi-e tare draga. Si asta e cel mai important, da, inca exista oameni speciali, da, si chiar daca stau pe net stiu sa isi traiasca intens viata reala!

  2. 2 crocoditza Mai 4, 2009 la 9:32 am

    Uuuuu… primaaaaaaa 🙂
    Ma bucur ca iti place.

  3. 3 ingeritzaa Mai 4, 2009 la 10:09 am

    Neata,

    Foarte frumos ce zici tu, mai ales ca te inteleg perfect, doar am facut parte din aceeasi generatie. Acum putem trece la nivelul urmator, adica sa stam pe o plaja, briza marii sa ne racoreasca degetele de la picioare, un coctail rece pe masuta siiiii… laptopul conectat la internet :p
    Personal nu ii inteleg pe cei care nu pot nici macar in vacanta sa se dezlipeasca de internet/calculator/telefon. Eu le-as arunca pe TOATEEEEEEEEEEEE. Dependentele nu sunt bune, ne fac sa fim sclavi iar mie-mi place libertatea.

    P.S. O sa pun copyright si sa imi platesti bani de fiecare data cand folosesti din expresiile mele pe blog!!! Tre sa am mare grija ce vorbesc cu tine ca peste noapte ma faci vedeta. Hai ca poate asa scap si eu de viata grea si ma imbogatesc :))

  4. 4 crocoditza Mai 4, 2009 la 10:12 am

    Daca ajungi vedeta, imi dai si mie un autograf? 😛

  5. 5 [D][S][N] Mai 4, 2009 la 10:32 am

    mda! bun finalul!

  6. 6 crocoditza Mai 4, 2009 la 10:54 am

    [D][S][N], bine ai venit 🙂
    Fii si tu mai entuziasmat! Doar mda!? 😛

  7. 7 [D][S][N] Mai 4, 2009 la 11:27 am

    e, o sa fie si mai mult entuziasm…, cand va fi cazul!

  8. 8 crocoditza Mai 4, 2009 la 11:29 am

    Eu zambesc acum si vorbesc serios 🙂
    Sper sa te molipsesc 😛

  9. 9 Venny Mai 4, 2009 la 11:29 am

    Buna….si ziua Cro..si coditza!

    Ai mare dreptate. Imi este mila de persoanele care-si pierd viata in fata computatorului. Sunt atatea lucruri frumoase in real life. De ce trebuie sa le caute in cea virtuala?

    Hai, te-am pupat. Ne citim mai tarziu.

  10. 10 crocoditza Mai 4, 2009 la 11:31 am

    Venny, ce bine-mi pare sa te aud!
    Spor la treaba si zi profitabila 🙂

  11. 11 Mihi Mai 4, 2009 la 11:32 am

    Ideea e ca fara sa vrei ai nevoie de internet, telefon si alte prostioare, important este sa-ti dai seama unde e granita dintre real si virtual, ce si ce nu poate fi real ori virtual, daca esti spatan pe toate acestea, nu cred ca este o problema sa-l consideri prieten/a pe cel/cea cu care nu ai vorbit fata-n fata, a carei/ui zambet se ascunde dupa un :). Sa ne bucuram de tot, e luni si muncim :))

  12. 12 Marmotica Mai 4, 2009 la 11:55 am

    Surioara dragaaa, mi-a placut cum ai scris.
    Subscriu la ce zice Mihi 😀 ca a pus foarte bine in cateva randuri la ce ma gandeam eu.

  13. 13 ingeritzaa Mai 4, 2009 la 11:55 am

    Vezi ca lumea apreciaza finalul ? :p
    Baga banu’ :))

  14. 14 Mihi Mai 4, 2009 la 11:57 am

    Marmotico am fost gand la gand :))

  15. 15 Mihi Mai 4, 2009 la 12:07 pm

    Eu nu-s de acord in intregime cu finalul, cu portia suna naspa, usor comunist chiar, ma duce la gandul cand mergeam cu tata si stateam la rand la lapte, paine si alte PORTII, cat iti pica bine atata stai, cum vrei asa traiesti, libertate

  16. 16 crocoditza Mai 4, 2009 la 1:39 pm

    Ingeritzaa, finalul meu cu sa iasa lumea sa se bronzeze 😛 si net cu protia 🙂

  17. 17 [D][S][N] Mai 4, 2009 la 4:42 pm

    …o crocoditza zambitoare! mai rar ! 😉

  18. 18 INTJ Mai 4, 2009 la 6:59 pm

    @croco … ce-i real si ce e virtual (nu e o intrebare la nivelul „daca ma calca masina pe strada, o sa fiu convins ca a fost una reala”)? unde e limita/granita, cine o stabileste si de ce?

  19. 19 crocoditza Mai 4, 2009 la 8:31 pm

    INTJ, pai e mai mult decat simplu, virtual e tot ce tine de calculator si internet, real e tot ce e palpabil 🙂 inclusiv masina care te calca pe strada (cu conditia sa nu te calce pe strada in jocul GTA) 😛

  20. 20 INTJ Mai 4, 2009 la 9:45 pm

    hmm … asa am crezut si eu cu mai multi ani in urma. 🙂

    ok, hai sa povestesc: pe la inceputurile internetului pentru „mese” in romania, am descoperit un canal de irc in care se adunau oameni carora le placea muzica new age. intrand si eu acolo, am fost primit cu caldura si am devenit de-al casei. in fiecare noapte, in timp ce mai faceam si altceva, eu aveam o fereastra de mirc in care discutam cu ei si ne distribuiam unul altuia mp3-uri cu muzica preferata. eram oameni din toate colturile lumii, de varste foarte diferite, discutam despre orice si asa, incetul cu incetul, relatiile intre noi au devenit „foarte reale”. la un moment dat, o tipa din sua ne-a spus ca a fost diagnosticata cu cancer si ca va lipsi cateva zile (era un motiv de ingrijorare generala sa lipsesti). noi am fiert in suc propriu pana s-a intors, uitand de orice altceva si discutand doar despre asta cat timp ea a lipsit. cand s-a intors, toti pe ea cu intrebari. ne-a spus ca o sa fie bine, noi ne-am linistit si totul a reintrat in normal. asta pana cand, dupa vreo 5 luni, pe nepusa masa n-a mai aparut. am sunat-o pe rand disperati, dar nu raspundea nimeni. apoi intr-o zi, cu totii am primit cate un email de la verisoara ei … in care ea ne spunea ca a primit parola de la tipa, cu rugamintea de a ne anunta ca ea murise de cancer. concluzia (mea): „totul” a tinut de internet si de calculator … mai putin lacrimile care-mi curgeau pe fata, golul din stomac si senzatia aceea ca am pierdut pe cineva foarte apropiat. 😦

  21. 21 crocoditza Mai 4, 2009 la 9:59 pm

    INTJ, trista experienta… imi pare rau…
    Bine, ca asa vorbesc si eu cu mama la telefon, cu suri a mea. Sau ne vedem. Am trecut de granita virtual-real. Ce-i drept a inceput in lumea virtuala.

  22. 22 Promoter Mai 4, 2009 la 10:48 pm

    „Sunt si oameni dintr-astia.” :-„

  23. 23 Ada Mai 5, 2009 la 9:35 am

    Crocoditzo… atat iti trebuie sa nu mai vorbesti cu mine si cu suri a ta!!! 😀
    Ma bucur ca a fost sa fie asa, nimic nu e intamplator si spun asta cu toata convingerea! Stii ca-mi esti draga! 🙂

  24. 24 crocoditza Mai 5, 2009 la 7:32 pm

    Promoter, nu e ceea ce pare 🙂
    Ada, saru’maaaaaaaaaaaaana 😀


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




ORGANIZARI EVENIMENTE

One Night Dress

Abonati-va prin e-mail

Pentru orientare in timp

Mai 2009
L M M M V S D
« Apr   Iun »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

SA O SALVAM PE ALEXIA!

DANIEL RADUTA ARE NEVOIE DE NOI!

Îl susţin pe Daniel Răduţă

DARUITI!

DECAT SA FII TRU, MAI BINE FII TU!

RECLAME

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Hai sa ne … twitterim

Ochi care citesc acum (x2)

Click-uri

stat counter

DE PRIN LUMEA MARE, AU AJUNS DIN INTAMPLARE