Uof

Ei bine, da… recunosc… am cam uitat sa scriu, dar sper sa ma revansez daca va zic ca o sa aveti o parte din roman 😀

La „Oscar si tanti Roz” a fost frumos. Ideea e un pic trista, un baietel de 10 ani, bolnav de cancer, care si moare in final, dar replicile, actorii, „micile scenarii” propuse de tanti Roz…. GENIAL. Am si ras, m-am si zbarlit, unii au si plans, pe bune.

Mi-am luat bilete la „Doctori de femei” cu Bendeac. Adica doar le-am rezervat, mai trebuie sa le si ridic.

Miercuri vreau sa ajung la „Hell”, un spectacol marca trupa D’aya.

Mai si muncesc. Ma mai si rasfat. Si nu stiu cand trece timpul. As vrea sa fac atatea, dar nu pot sa ma impart in 10.

Vineri seara am facut o mica „reuniune”: eu, Ada, Buratina, Fustangiul, Schnitzel si restul lumii de la Roblogfest.

De cum am intrat pe usa, ne-au intampinat fetze zambitoare, cu cadouri (tricouri, prezervative si stickere) … la urmatoarea usa, ne asteptau baietii de la Redd’s… dragutzi foc 🙂 ne-am si pozat cu o parte din ei… pana la urma. M-am simtit tare bine vineri seara cu zapacitii. Ne-am dansat, ne-am hlizit, ne-am mai filosofat (mai mult Oliwer)… ce sa mai.. o seara reusita. L-am cunoscut personal si pe Catalin, ne-am tras in poza cu Cabral.

 

Publicitate

Sa iesim

S-a facut vreme frumoasa (mai putin azi in Bucuresti), dar sper sa revina repede soarele.

Mi-am propus ca macar o data pe saptamana, pe cat posibil, sa merg la o piesa de teatru. Pe anul asta, in mare, mi-a cam iesit schema. Astazi am seara de teatru… „Oscar si tanti Roz” la teatrul Bulandra. Astept cu interes.

Ieri a fost frumos afara, drept urmare am fost prin parc. In IOR. Am ramas foarte placut surprinsa. L-au amenajat. Anumite portiuni erau inca in curs de amenajare. Flori colorate, bancute, verdeata, role, biciclete, copii multi, aer (mai mult sau mai putin curat). O placere sa te plimbi. Mi-e drag sa stau la soare, sa admir natura, sa stau pe o bancuta in parc si sa urmaresc cu privirea copiii si parca imi citesti in ochi „vreau si eu o minune d-asta”. Mai pe seara am fost la film, How to train your dragon (3D). Genial. Am ras si am iesit cu un zambet pe buze din sala. Chiar mi-a placut filmul. Dragonul e simpatic foc si are o privire de te cucereste. 🙂

Astazi, pana la ora asta (16:37), am hibernat. Doar de dimineata am scos nasucul nitel pe geam, m-a izbit frigul si m-am bagat repede inapoi sub plapuma. Vreau soarele inapoi!

Asa ca… sa profitam de fiecare zi frumoasa, sa profitam de fiecare ora insorita. Hai sa iesim la aer, sa ne plimbam, sa ne recreem, sa ne descretim fruntile, sa uitam de munca, de griji… sa ne bucuram de o floare, de o raza de soare, de rasul unui copil. Dati shut down la laptop-uri, luati-va baschetii in picioare si iesiti la aer! Asta asa poluat… daca altul n-avem, ne multumim cu asta!

Va pupa, Croco… ma duc sa ma fac o floricica, sa ma pregatesc pentru teatru.

Ce repede trece timpul…

… cand te simti bine!

A trecut 1 an … 1n de cand am scris primul post.Si mi-aduc aminte cu drag cum nu stiam sa folosesc wordpress-ul, dar am vrut blog. Ada mi-a zis sa scriu mai multe articole, macar cateva saptamani, cand intra lumea sa aiba ce lectura, dar cum as fi putut face asta? Cand eu n-am stare 😀 Asa ca… pe 24, deja l-am facut public. Blogul. Cu emotii. Cu zambetul pe buze. Era ceva nou care ma fascina. Am avut perioade aglomerate, perioade fericite, perioade mai triste… blogul meu le stie pe toate. E un fel de Super Croco, pentru ca stie si datele cu exactitate, ca eu sunt praf la capitolul asta.

Pe langa faptul ca am cunoscut foarte multi oameni deosebiti, m-a ajutat, de multe ori, sa ma cunosc si pe mine.

O relatie de lunga durata, as putea spune. Si stabila. O relatie ideala, eu vorbesc, blogul nu zice nimic saracu’…sta… ma asculta cand sunt crizata, ma suporta cand tzopai de fericire, imi da spatiul meu sa ma desfasor, e mereu aici cand am nevoie.

Si va multumesc! Voua! Celor ce v-ati rupt putin din timpul vostru si ati citit sau v-ati facut simtita prezenta, celor ce imi sunteti alaturi cu o vorba buna, cu un zambet, o incurajare sau pur si simplu cu un „buna dimineata”, celor ce stati in umbra si ma cititi. Va multumesc si va anunt ca suntem impreuna de un an! 🙂

E greu sa fii femeie…

Intr-un moment de respiro, ieri la birou, ce faceam? Imi faceam gherutele… rosii. Bineinteles, ca fix cand mai aveam 2 unghii de dat cu oja, imi vin niste clienti, si eu umblam cu degetele de zici ca eram anchilozata. Da, mi-am stricat una bucata gherutza, dar am refacut-o. Am apelat la aceasta solutie extrema pentru ca de 2 zile am avut intentia sa-mi sterg culoarea dinainte si sa mi le fac rosii si nu mi-a iesit, asa ca… atunci cand mi-am adus aminte, le-am si executat. Desi am eu un magazin universal in geanta mea, oja si acetona, chiar nu aveam, asa ca am mers si mi-am cumparat. Acum am si acetona si oja in geanta.. tot ce imi lipsea. Nu de alta, dar in seara asta mergem la paaaaaarty.

Stiti ce inseamna asta?

Eu cu ce ma imbrac? Probat… in cazul in care nu stiu dinainte cu ce sa ma imbrac. Si daca sunt imbracata… cu ce ma incalt? De data asta, probatul dureaza mai putin.

Machiajul… am inceput sa ma perfectionez, sa fac tot felul de combinatii de culori pentru pleoape, ba chiar reusesc sa-mi dau si dunga dreapta cu dermatograful… inclusiv in interior (credeti-ma…. cate creioane mi-am bagat in ochi si de cate ori am lacrimat, numai eu stiu). Tusul imi place, doar ca nu imi prea iese dunga. Concluzia? Trebuie sa fii si artist cu veleitati de pictor, pentru a reusi sa te machiezi ca la carte. Si sa nu-ti tremure mana… nici ochii… cand ii tii inchisi 😀

Buuuuuun, sunt machiata pentru party… asta insemnand cremuita, pudrata, fard de pleoape, dermatograf, rimel, contur de buze, gloss. Parul…. eeeeeeeee, aici e problem… mare problem, ca parul meu e mai rebel si am 2 variante: cret sau drept. Si desi sunt doar 2 variante, credeti-ma…. e foarte greu sa ma hotarasc. Oricare dintre variante, necesita macar vreo 15-20 de minute din timpul meu.

 Nu mai zic de pensat, epilat… masca de fata, lotiune de corp, masaje … e greu sa fii femeie!

De ce?

De ce geniile sunt apreciate de altii de peste granita…

De ce ideile ingenioase sunt, de cele mai multe ori, materializate peste granita …

De ce multe valori sunt cunoscute peste granita, dar noi, romanii, nici n-am auzit de ele…

Si asta in conditiile in care geniile + ideile + valorile = de origine romana.

De ce nu stim sa apreciem ce avem? Sa pastram? Sa conservam? Sa profitam ca-s la noi in batatura?

Un semnal de alarma a fost tras. Ma alatur si eu celor ce vor sa atraga atentia pana cand poate… cineva… s-o sesiza.. macar de rusine, macar de gura lumii, daca spiritul civic si responsabilitatea functiilor ii lasa reci.

Nesimtirea

Ora 10:11 – Deschid ochisorii, ma uit la ceas …ma intind si imi frec ochisorii… ma uit pe geam… innorat…

 Pe la 11:00, echipata de scandal, sunt gata sa ies in jungla orasului gri, ca o floricica.

Ies din scara blocului… si vad o platforma d-aia de ridicat masini intr-o parcare. Hopa… se ridica masini, da’ ce masini? din parcare?

Si imi vad leutza cu rotile in aer. Ajung si eu la un minut in mijlocul circului. Ca vai, domne, am parcat pe locul unui nene si nenea ala a facut reclamatie. Le explic ca n-am stiut… ca imi cer scuze. Ca nu, ca trebuie sa platesc 200 lei ridicatul sau 550 lei daca o duc la garaj. Culmea ironiei, fix astazi nu mai aveam decat 100 lei in geanta. Le explic domnilor ca le-as fi dat cu drag 200 lei, doar ca nu am la mine, dar ca sunt si eu atenta cu ei. Ma rog, intr-un final, mi-au lasat-o jos, n-au vrut sa ia nimic, ma pregatesc sa plec… cand apare reclamantul, un nene burtos, pe la vreo 45 de ani, cu telefonul infipt la ureche si cu o moaca acra. Ca de ce au lasat masina jos?

Ma duc la el cu privirea de catelus nevinovat si incerc sa-i explic ca n-a fost nimic intentionat, sa ii cer scuze. El, un ghiolban.

Nenea: Ce vreti, d-soara? Aveti vreo treaba cu mine?

Pe un ton ridicat, cu o privire crunta si continua sa vorbeasca la telefon. Nenea, dumneata n-ai gresit niciodata? Nu stii sa fii si tu om? Suna el la dispecerat, sa vada daca aia au voie sa-mi lase masina jos, face reclamatie. Nu-mi venea sa cred ce disperat era. Si pentru ce? Ce facusem? Zici ca-i dadusem in cap. Ca el vrea sa vada chitanta cum ca mi-au dat amenda.

Oamenii de la tractari, s-au speriat si au zis ca gata… sa le platesc 200 de lei, ca asta e nebun, sa nu aiba probleme la serviciu. Ce sa mai fac… hai sa fac rost de 100 lei. Pun mana pe telefon… ca un facut nu imi raspundea mai nimeni, imi bipaia si telefonul ca nu mai avea baterie… nu imi venea sa cred, numai mie mi se putea intampla asa ceva. Dupa ceva chinuri si rugaminti adresate baietilor sa mai lase masina putin, fac rost de suta de lei. Le platesc, imi dau chitanta, le zambesc, le urez o zi buna. Ei au fost niste dragutzi, au vrut sa ma ajute, cu toate ca ghiolbanul le sufla in ceafa si se umfla in pene ca un paun. Ba chiar incepuse cu faze gen „nesimtit”, „te crezi zmeu”, „m-a amenintat ca are grija de mine, esti martor” (eram cu un stimat domn si i-a zis ca nu-i frumos ce face si ca o sa aiba grija de el si dl. paun s-a simtit amenintat). Pe urma am inteles de ce era asa tare in gura si incepuse o asemenea reprezentatie, la care am asistat mirata. Cica ar lucra la politia capitalei, la interventii. Foarte bine. Sa fie sanatos! Doar ca bunul simt si respectul nu vin odata cu functia sau cu banii. Drept dovada! Nu e vorba de bani… ca nici nu ma imbogateam, nici nu saraceam cu 200 lei, daca era om, l-as fi cinstit, i-as fi zambit si sunt convinsa ca ar fi avut si el de castigat, ca nu se stie cu ce l-as fi putut ajuta si eu pe viitor, din respect si bun simt. Dar cand n-ai cu cine, n-ai cu cine!

 

 

N-as putea renunta pentru totdeauna la …

… multe, prea multe… dar sa facem o selectie:

– un trai civilizat

– sa fiu rasfatata

– tehnologie (telefon, laptop, net) … desi renunt, de obicei, la net si laptop cand sunt in concedii

– zambet

– vorbe (vorbesc mult 😀 )

– geanta mea de zici ca e magazin universal si aici din start sunt incluse o gramada lucruri 😀

– oamenii dragi mie

– dragoste

– fructe

– inghetata

– muzica si dans

Pasez leapsa, primita de la Fustangiul, la  Ada, Marmotica, Mada, Lilly, Pifuneata si de la ele stiu eu ca va ajunge si mai departe.

Uh uh ah ah

Titlul e doar pentru cunoscatori! 🙂 Trebuie sa-l fac vedeta si pe aceasta cale… titlul…zic!

De cand tot zic sa-mi fac timp si pentru gugalitorii mei dragi, insetatii de cunoastere. Iata ca le-a sosit ceasul!

fi-ti sau fiti – dilema anului! fiti, o data… fiti, de doua ori… fiti, de 3 ori, s-a votat… FITI!

l-am visat cand mi-am pus busuioc – e clar! el e! ala de te ia de nevasta! nu mai are scapare! 🙂

nesuferita de sormea – deeeeeeeci… eu n-am zis asa ceva, da? eu am numai suri de suri!

fututa in ziua nuntii – de preferat, nu numai atunci 😀

bine imbracate clubbing 2010 – oh, fata! ai nevoie de stilist…clar! esti atat de 2010!

mi-am pus busuioc sub perna – si eu… si degeaba!

metalshrine – a scris si corect… cuiva ii de dor de cineva? 😀

o farfurie de lacrimi – plina plina? da’ de ce, mamica? orice ar fi… nu merita! si oricum ar fi.. barbatii sunt de vina, stii, nu? 😛

ochi frumosi – multumesc 😀

eu bine tu? – si eu bine, voi?

fuste cu tull – oh daaaaaaaaaaaaaaaa… ia-ti vreo 3… am vazut ca indiferent de culoare se poarta cu pantofi portocalii si ruj roz + gloss pe deasupra, logic!!!!!!!

iubesc un var de-al 3 lea – hai ca nu e asa o drama… e de departe… iubiti-va mult, bine si des!

ma tavalesc de ras – singur (a)? cica e mai frumos sa te tavalesti macar in 2… chiar si de ras 😀

fetele ce plak pula secsi in pat – acum am o dilema…. de fapt, mai multe… plak… in ce limba e? 😀 apoi… o fi vrut sa zica „fetele, ce plak pula, secsi in pat”? de unde am deduce ca fetele sunt secsi in pat… ca varianta fara virgule, imi ridica niste semne de intrebare 🙂

Principii

Se face aceasta leapsa primita de la Liutza si de la Black Angel, pe sistem… se stieeeeeeeeeeee… si fara numar…. ba cu numar… vreo 10 la numar…macar!

1. Incerc sa nu imi fac planuri, viata mea e foarte imprevizibila.

2. Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face! Asa si eu… inainte sa iau o decizie, incerc sa ma pun si in locul celuilalt. Nu prea stiu sa fiu egoista mereu.

3. Nu ma stresez inutil! Am zis! Nu ma agit, nu imi fac griji, nu fac riduri din cauza ca sparg ceva, ca s-a rupt ceva sau mai stiu eu ce chestii ce pot fi inlocuite sau se pot rezolva cumva. Sunt omul solutiilor, gasesc eu o cale sa rezolv!

4. Familia e cea mai importanta! Mi-au fost alaturi de fiecare data, neconditionat!

5. Nu suport minciuna… aia grava! Nu ma minti, daca te-am prins cu minciuna, de fiecare data cand spui sau faci ceva, voi avea MARI semne de intrebare.

6. Nu juca la mai multe capete… in sensul de a nu ma insela… daca m-ai inselat, s-a dus naiba tot fengshui-ul… poate iert, dar nu o sa uit in veci si se va ajunge tot la „fiecare pe drumul lui” pentru ca o sa reprosez de fiecare data cand mi se da ocazia.

7. Toate se intampla cu un rost. V-am mai zis asta, de mai multe ori. Daca se intampla un lucru, e pentru ca asa e mai bine, chiar daca pe moment pare o drama, o nedreptate… pe viitor, iti va fi mai bine. Si de fiecare data, merg inainte cu capul sus si cu zambetul pe buze.

8. Barbatii. Daca n-ai asteptari prea multe si prea mari, nu o sa ai nici dezamagiri. La acest capitol, zic ca am si eu ceva experienta… in ale relatiilor… si ceva concluzii am tras. Nu am ajuns ceea ce sunt datorita niciunui barbat, nu depind de niciun barbat in niciun fel, o iau de la capat oricand si in orice situatie. Viata mea n-a inceput si nici nu se termina cu un barbat, respectiv o relatie.

9. Daca te respect, cer respect! Atat cu vorba, cat si cu fapta.

10. Sunt diplomata. Nu stiu cat pot sa-l numesc principiu, dar de-a lungul timpului, am invatat sa fiu diplomata. Chiar si cu oamenii pe care nu ii prea suport.

Later Edit:

11. Nu suport sa fac ceva din obligatie… nu incerca sa-mi zici sa fac un lucru, pentru ca daca nu vreau, poti sa stai si-n cap, ca nu fac. Sau o sa il fac atunci cand am eu chef.

12. Cum vorbeam cu mama despre faptul ca am facut leapsa si concluzionam ca am uitat o gramada chestii care sunt importante, mi-am adus aminte si de „decat sa regret ca n-am facut, mai bine regret ca am facut”.

Nu… n-am fost asa de la inceput, m-au „modelat” viata… anii… experientele… oamenii care au trecut prin viata mea, cei care au ramas in viata mea. Sigur mai sunt multe alte principii pe care le urmez, insa nu imi vin acum in cap.

O mica povestioara

Sunt foarte periculoasa, in sensul de bezmetica. Ma impiedic, vars, rastorn, dau pe mine mancare, dau pe langa mine. Majoritatea lumii din jurul meu se agita…vai… s-a varsat aia…. vai… ce-ai facut…eu nu, nu ma agit, nu e nicio drama. 🙂

Sa zicem ca sunteti in pat, cititi sau nu stiu..va culegeti recoltele din Farmville sau faceti dragoste sau faceti ce vreti voi (ceva ce va place si va captiveaza atentia). Sa mai zicem ca pe noptiera voastra e un pahar cu apa…plin. Si din greseala, il daramati cu mana. Apa se varsa. Voi, cum reactionati?