Arhivă pentru decembrie 2009

La munte

Ieri… dupa putina activitate la locul de munca, alergatura dupa mici cumparaturi, am fugit spre munte. Alaturi de 3 nebuni, drumul a fost GENIAL.

Azi-noapte ne-am dantuit, ne-am destrabalat in stil mare. Pisiiiiiiiiiiii, trebuie sa te pup si din partea Erminusei. 😛

Azi am fost la patinoar unde, bineinteles, le-am disperat pe Pisi si pe Ada, eu fiind incepareata. Ne-am pozat, ne-am papat, mi-am luat papuci ca pe ai mei i-am uitat acasa.. ne pregatim temeinic pentru diseara. Adica voi baga o ora de somn 😀

La noapte presimt o si mai mare destrabalare. Maine mergem la piscina 😉

.avi e gata! In rolurile principale: Croco, Pisiiii, Ada si Simonici.

Cam atatica, momentan! Sa va fie dor de mine!

LA MULTI ANI, dragilor! Ne vorbim la anul! 😀

Sa vi-l prezint pe …

… Ursu’

Sfarsit… de an

Ma batea gandul sa fac un articol de sfarsit de an. Catalin mi-a dat ocazia perfecta.

2009 – un an deosebit. Incerc sa-mi aduc aminte lucrurile importante ce m-au marcat in 2009. Sper sa nu uit ceva important.

Prin ianuarie am descoperit blogurile.. din greseala… m-a fascinant Dono, m-au fascinant „gunoierii” si cum n-am stare, m-am bagat in sufletul lor.

In februarie, am cunoscut-o personal pe Ada… am fost la RoBlogFest. Am fost placut impresionata, ne-am inteles din prima. Tot prin perioada asta, m-a si „adoptat”.

In martie, am hotarat ca vreau si eu blogul meu… si mi-am facut. Cu ajutorul Adei. Ce m-as fi facut eu fara ea… Cred ca tot pe atunci mi-a adus-o si pe suri 🙂

Aprilie – prima gunoiereala…. si apoi cate una in fiecare luna… si in fiecare articol legat de intalneli am spus,  dar repet, sunt unul dintre cele mai mari castiguri pe acest an. Faptul ca i-am cunoscut, ca-mi sunt dragi, sunt niste deosebiti si cum le place unor intelepti sa spuna, sunt OAMENI. Am avut parte de rasete sincere, de o vorba buna, de griji, de tot ce poti primi mai bun din partea unor oameni.

Mi-am spart capul, am facut injectie in cap, am avut 3 copci, am ras, am plans, am suferit, mi-am luat leutza, am realizat lucruri de care sunt mandra.

Despre astea mai cititi prin arhiva.

Tot anul asta am aflat ca sunt mult mai puternica decat credeam. Cu ajutorul celor dragi, am putut sa trec peste momente grele atunci, acum zambesc gandindu-ma la ele.

Mi-am schimbat viata cu totul. La 180 de grade. In bine. Sunt mult mai radicala. M-am maturizat. Am invatat atatea lucruri noi despre viata, despre oameni, despre mine.

Am cunoscut persoane care, cu siguranta, imi vor ramane dragi si pe care le simt aproape de inima mea.

Am invatat sa-mi ascult mai mult instinctul. Uneori, ganditul si despicatul firului in 4, dauneaza grav.

Nu credeam in dragoste la prima vedere. Acum cred. Am aflat cum e sa stai cu un zambet pe fatza doar gandindu-te la o persoana, sa fii rasfatata.

Nu credeam ca o simpla atingere venita de la o persoana aproape straina, poate rascoli tot in mine. Poti iubi si simti intr-o ora, mai mult decat in 10 ani.

Mi se contureaza tot mai bine in creieras ideea ca viata e imprevizibila. S-a schimbat ceva in inimioara de 2 ori in doar 3 zile. E plina lumea de barbati si femei, dar foarte putini pot spune ca au simtit acel „ceva”. Ma simt norocoasa.

Am invatat ca proverbele babesti sunt cele mai bune, ca exemplu… cele mai sugestive: „ciorba reincalzita nu mai are acelasi gust si se impute pana la urma” si „decat sa regreti ca n-ai facut, mai bine sa regreti ca ai facut”. La al doilea mai am de lucrat.

Am avut un Craciun minunat! Vreau un Revelion macar la fel. Dar stiu ca va fi mult mai tare, ca voi fi inconjurata tot de prieteni, de zuze ce-mi sunt dragi.

  2010 – vise si visuri

Recunosc, sunt un copil in suflet, dar cand e nevoie sunt mai mult decat responsabila. As vrea sa pot sa fac cumva sa las femeia responsabila din mine sa fie mai apreciata, mai des vazuta de catre ceilalti, insa, in acelasi timp, sa nu pierd copilul din mine.

Desi mi-am furat-o de multe ori, sentimental sau profesional, din cauza oamenilor, vreau sa ma poti bizui in continuare pe instinct si sa acord credit pana la proba contrarie. Cred cu tarie ca daca respecti tu primul, vei fi respectat. Stiu… pare o prostie, dar nu vreau din cauza unor uscaturi, sa fiu rece si imuna fata de alte persoane care merita. Ba am fost si placut surprinsa cand am acordat credit unor persoane catalogate drept „rele” si de care ar fi trebuit sa stau departe, in schimb m-au impresionat cu respectul, prietenia si sinceritatea cu care m-au tratat.

Vreau sa fiu mai matura. Uneori afurisita. Doar uneori.

Vreau ca eu si toti cei dragi mie, si nu numai, sa fim sanatosi.

Vreau sa fiu mai buna… si mai nebuna, cand e nevoie.

Vreau zambetul tamp pe fatza cand ma bag la somn si cand ma trezesc, datorita celui de langa mine.

Vreau sa traiesc prezentul fara grija trecutului sau a viitorului.

Viata e frumoasa. Vreau sa-mi curga viata prin vene.

Daca am toate astea, pe restul promit sa mi le fac singura!

Inca nu…

… inca n-am ajuns acasa.

Sunt „fugita”. Mai am de recuperat niste ore de somn, dar nu ma plang 😀

Sunt bine, sanatoasa, voinica, pentru cei care nu mai stiu de mine de cateva zile. A venit Mosu’? Cum a fost Craciunul?

Prima zi de Craciun

Nu mai am stare… trebuie sa tip in gura mare! SUNT FERICITA! Am adormit un un zambet laaaarg pe buze, m-am trezit cu zambetul pe buze si sper sa nu mai plece de la mine…. zambetul!

In primul rand… A VENIT MOSU’… A VENIT MOSU’… si am primit multe cadouri, sms-urile curg de ieri, telefoanele suna.

Imi facusem eu o mini-listuta pentru Mos Craciun. Dragii mei, Mos Craciun exista! Deja mai mult de jumatate din lista e bifata, si e vorba de lucrurile cele mai grele. Nu, n-am primit nici laptop, nici Iphone, nici decapotabila, dar am avut o zi de 24 si un inceput de 25 decembrie… minunat.. si ma simt mai inteleapta si……… creeeeeeeed ca m-am indragostit, cred ca da… da, da…. 😀

Si colinda nu-i mai multa…

… sa traia cine asculta la mine acilisa…. de fapt, cine citeste 🙂

Aseara am fost cu colindul! Cu copiii… altora 😀 Am avut prichindei in custodie, coboara copiii, urca-i in masina, numara-i sa nu lipseasca vreunul, am avut si ajutoare, dar a fost foarte frumooooooooooos. Am cantat la „Buna dimineata la Mos Ajun” de imi ajunge pana la anul 😀 , am ras, ne-am dat pe gheata, mi-au inghetat piciorusele prin zapada, nasucul rosu ca al lui Rudolf, dar a fost frumos. Mi s-a topit inima cand o pricihindica de vreo 2 anisori plangea la mamica ei in brate, speriata de noi cand cantam, si cand plangea se intindea la mine sa o iau eu in brate „inaaaaaaa”, adica eu, am luat-o in brate, a tacut si nu mai vroia la mami. Imi venea s-o iau acasa. Copiii … o minune, cum cu un cuvant stalcit, un zambet si o privire alina orice durere, trece toata oboseala si iti iau nervii cu mana…

Ideea era urmatoarea: asteptati-l cuminti pe Mosu’!!!

Sa aveti un Craciun deosebit, plin de caldura si iubire!

Neataaaaaaaa…

…va spun cascand, cu un ochi semideshis, unul inca in visare.

Am adormit cred ca pe la 3… m-am trezit la 7:30, fara sa am treaba. Dragutz, nu? Asa ziceam si eu… de vecinii de deasupra. Pe care i-a apucat vrednicia dis-de-dimineata. Pe ea sa spele… si duduia masina aia de spalat, cand ma obisnuisem cu zgomotul si parca nu il mai auzeam, mustaceam cu ochii inchisi si ma pregateam sa prind urmatorul zbor spre lumea viselor, barba-su cred ca m-a simtit, ca a inceput sa dea gauri… cu bormasina! Si-au trezit si copilul cred… care dormea si a sarit din pat la auzul bormasinii, pentru ca in pauzele dintre concertele cu bormasina, auzeam zbieretele copilului. Pe urma m-am gandit ca bormasina poate e o scuza, sa mai acopere plansul. Si eu cum mai dorm? :((

Nu mai vreau sa stau la blooooooooooooc. Am zis! Vreau coltisorul meu de liniste. Un pic de curte in care sa am un hamac, un cos de baschet, un sezlong pe care sa lenevesc la soare, o terasa unde sa stau cu orele pur si simplu ascultand muzica, privind pe geam sau sorbind dintr-o ciocolata calda. Nu mai vreau vecini! Adica sa fie la distanta, min. 50 m. Sa nu-i mai aud!

Afara-i frig …

… si e inserat… si n-am soba ca sa arda focul, dar ard caloriferele. E cald si bine.

Mi-am facut o ciocolata calda, d-aia gen budinca. Ma dau cu sania pe net. Si ma mir ca-s asa cuminte. Am fost mai ceva decat pastilutele efervescente. N-am avut stare. Cred ca m-a molesit caldura. Si tot n-am stare. In sufletul meu tot tzopai, alerg, zambesc, ma agit. Dar fizic, as lenevi putin. Pana maine. Ca maine am o zi incarcata. Merg la cumparaturi. De cadouri. Care ce mai vreti de la Moshu’? Ca sa stiu ce vorbesc cu el 😉

Imi place tot. De mult nu mi s-a mai intamplat asta. Imi place zapada, zilele trecute m-as fi aruncat in zapada. Imi place chiar si frigul. Imi place atmosfera dinaintea Craciunului. Imi place ca o sa fiu alaturi de oameni dragi. Imi place ca e o perioada mai lejera. Ma trezesc ca ma uit la cadouri, la aranjamente de Craciun, la diverse minuni specifice sezonului si raman cu o moaca de copil bezmetic, cu un zambet maaaaaaaaaaare. Copilul din mine e fericit. Si da, imi place sa fiu copil. Mi-ajung atatea griji, stres, obligatii. Cand ies din birou, cand sunt eu cu cei dragi, vreau sa fiu copil. Vreau sa alerg libera, vreau sa ma dau pe gheata, vreau sa raman cu un zambet tamp din cauza unui lucru mic, sa tzopai, sa ma alint, sa pap cu mana un cartof prajit, sa pap in pat, sa desfac portocalele infigandu-mi gherutele in coaja si sa sara pe mine stropii din coaja.

 Craciunul ma transforma. Ador sa fac un cadou, cat de mic. Imi place sa rasfat in perioada asta. Sa ii fac pe ceilalti sa se simta bine. Sa fiu si eu un mic Mos Craciun. Asa ca… profitati, acum e momentul. Sunt binevoitoare, binedispusa, bine-cum-vreti-voi. Va fac o ciocolata calda? Va tai niste cozonac? Un masaj la umeri? 😀

S-a dat lumea cu cracii in sus

MA INERVEZ… cu i.. ca asa vreau eu azi, eu si cu mine si cu nervii mei ne inervam.

E greu sa fii femeie! Credeti-ma pe cuvant! E si mai greu sa fii frumoasa, desteapta, independenta! Pentru ca daca esti toate astea… automat, mai ai o calitate…. esti singura! Nu mai radeti! Pe bune! Se poate dovedi stiintific, sondaje, uitati-va in jurul vostru. E drept, sunt si exceptii, dar vorbim de regula nescrisa.

Nu, nu vorbesc despre mine in totalitate, adica mai putin la partea cu frumoasa si desteapta 😀

Ce-si doresc barbatii de la o femeie? Raspunsul clasic: doamna pe strada, gospodina in bucatarie, amanta desavarsita in dormitor sau pe unde ii mai apuca poftele. Ok. Suna relativ simplu, nu?

Alt raspuns: sa fie bunaaaaaaa, ba, nene, buna rau, cur, tzatze, papusica la fatza.

Alt raspuns: sa ne intelegem, sa imi placa mie, sa ne iubim.

Si cum facem? Ca nu suntem perfecte. Noi, cel putin, ne vedem defectele, care poate pentru ceilalti sunt foarte putin importante, poate nici nu le-ar sesiza daca nu ne-am plange singurele.

Cati barbati ar spune ca vor o femeie frumoasa, desteapta, independenta, cu principii? Poate de spus, spun, insa cati sunt in stare sa faca fatza unei astfel de femei? Cati nu se vor simti inferiori? O vor avea sau vor incerca sa o cucereasca… asta sigur… Ce se va intampla dupa?

Pai va zic… ii mananca nervii… simt ca nu fac fatza… se simt depasiti… si… bineinteles, vor fugi, dar vor face sa para ca tu, femeia, esti de vina. Logic. Si noi ne jelim, ne dam de ceasul mortii … ce face un barbat? Isi gaseste una mai uratica, mai prostovanca… asupra careia are controlul si traiesc fericiti pana la adanci batraneti, ca asta mai micutza depinde de el, il asteapta cu sortul de gat, nu comenteaza, nu-l intreaba de ce a venit la 2 dimineata si sta in pozitie de drepti cand lui ii sta in pozitie de drepti.

Am ajuns la concluzia ca majoritatea barbatilor isi doresc o femeie acceptabila, dragutza, nu prea desteapta, gospodina, sa stea acasa si sa isi vada de oalele ei si sa asculte de dumnealui. Nu toti. Doar cei care vor sa aiba controlul si asta e singura modalitate de a se simti si ei frumosi si destepti. Se ridica pe ei, calcand in picioare pe cel de langa. Asa par ei mai tari. In ochii lumii.

Respect total pentru cei care se iubesc sincer! Desi… uneori, iubirea nu e de ajuns. Stiu ca suna aiurea, dar asa e.

Atata timp cat vor exista oameni mai slabi de inger, vor fi condusi intr-o relatie. Acele relatii vor merge. Si unii din cei care conduc se satura de atata „bine”. Ca nu au nicio motivatie. Sau poate nu.

Cred in relatia de parteneriat. Intre 2 oameni care se iubesc nu ar trebui sa fie o lupta pentru putere, care e mai mare, care e mai tare, care e mai smecher, care pe care. Cred ca sunt 2 persoane care se iubesc, care se respecta si care tin cont unul de altul. 2 persoane care mai si gresesc. Inevitabil. Dar care reusesc sa se inteleaga, sa se ajute. Sa se descopere. 2 parteneri care pornesc pe un singur drum. Unul langa altul. Mana in mana. Cu privirea in ochii celuilalt. Fara sa conteze altceva.

Si mai cred ca omul de langa tine ar trebui sa se bucure pentru reusitele tale. Sa te incurajeze! Sa te faca sa te simti un om mai bun! Sa descoperi in tine putere si talente nebanuite. Sa iti dea aripi ca sa zburati impreuna in lumea viselor. Sa-ti fie alaturi cand simti ca mai ai putin si cedezi. Sa iti stearga lacrimile si sa iti puna un zambet pe fata.

Inca mai visez… dar stiu ca visele devin realitate…

De iarna

In poze


ORGANIZARI EVENIMENTE

One Night Dress

Abonati-va prin e-mail

Pentru orientare in timp

decembrie 2009
L M M J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

SA O SALVAM PE ALEXIA!

DANIEL RADUTA ARE NEVOIE DE NOI!

Îl susţin pe Daniel Răduţă

DARUITI!

DECAT SA FII TRU, MAI BINE FII TU!

RECLAME

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Hai sa ne … twitterim

Ochi care citesc acum (x2)

Click-uri

stat counter

DE PRIN LUMEA MARE, AU AJUNS DIN INTAMPLARE