Si ne-am gunoiarit …

Duminica… ora 8:00… suna alarma de la telefon, ma trezesc, imi vine sa arunc telefonul pe geam, ma razgandesc si doar opresc alarma, zic sa mai stau macar pana la si jumate, ca am timp sa ajung pana la 10:30 la Metro Voluntari. Dar cand sambata noapte dantuiesti pana pe la 3 dimineata parca nu-ti mai vine sa te trezesti la 8… sau 8:30 cum ma amagisem… asa ca m-am trezit pe la 9:10 si am intrat in criza de timp. Vroiam sa ma trezesc la 8 ca sa imi intind parul, ca seara am zis ca mi-e lene. Ce sa mai intinzi par, ce mai gateala. Nici nu stiu cand m-am spalat pe ochisori, dintisori, mi-am tras o rochita sa nu imi fac griji ce bluza imi iau, noroc ca bagajul imi era facut de cu seara si aruncat deja in masina. La 9:24 eram in masina, directia benzinarie si nu… nu ca sa bag benzina… ca sa bag motorina 😛

La 9:30 cred ca mi-am dat seama ca mi-e imposibil sa ajung la 10:30 la locul intalnirii, decat poate daca imi iau avion sau ma teleportez, drept urmare sun si anunt ca-s intarziata si adormita. Si vitezomana de mine a ajuns tocmai bine, cand deja se incarcasera cumparaturile in masini si ne indreptam spre locul cu pricina (a se citi mosia Adei). Ajung la Metro, parchez si o sun pe mandra sa vad unde sunt… nu imi raspunde. Asa ca o iau la picior prin parcare, ii gasesc eu… si i-am gasit repede… ca erau toti gramada 🙂 M-am pus pe pupacit obrajori. Ada, Asterix, Bulgaroaica, Eu, Mary, Marius Z, Varutza Adei, Sburlea, Sburlita, Cristina. Marius Z e nou-venit, pe Bulgaroaica, pe Varutza si pe Cristina de-abia le cunoscusem, dar n-am avut emotii… stiam ca suntem la fel de zuze si o sa ne simtim bine 🙂

Odata ajunsi, ne intampina cu caldura mama Adei (Doamnaaaaaa, multumim ca ne-ati suportat si ca sunteti asa dragutza). Si incepem mobilizarea, unii au scos apa din putz si s-au taiat in sfoara (Eu), unii au plecat in recunoastere, unii aranjeaza gratarul, fiecare cu ce-l doare.

Am gasit pontonul repede … a fost dragoste la prima vedere, mi-am balacit piciorusele, in timp ce altii s-au balacit cu totul. Am constatat cu drag ca nu sunt singura care nu stie sa inoate. Am ras, am glumit, ne-am hlizit. L-am cunoscut pe Tero, fratele Adei, un dragutz, cu niste ochi frumosi. Am facut salata, am facut si decor 😛 La gratar nu m-am bagat, nu-s talentata, prin tzara mea draga, de gratar se ocupa barbatzii. Ada a taiat si condimentat carnitza, varutza a fost gratargiu sef cu Asterix. Pana si Sburlita cu-Cumnatzica ei au dovedit micii. Mancare pentru 3 zile… si nici macar nu s-a pus tot pe gratar. Data viitoare daca luam mai putin, precis nu ajunge. 🙂 Aaaaaaaa, am avut si desert international, carat de Ada tocmai din Tunisia, bune rau alunele glazurate… si nuga… si chestiile alea cu susan (susan era, nu?)

Sa traiasca pontonul, ca a reusit sa ne tina pe toti. Caci dupa ce-am papat, ne-am mutat pe domnul ponton, sa ne mai rumenim, sa ne mai barfim, sa ne mai hlizim… sa ne arate Asterix cat de talentat e la tzopaitul pietrei pe apa. Si ne-a prins ora 17:00 acolo intinsi fiecare pe unde a apucat… batuti de soare in cap, dar simtindu-ne bine. Nu ne mai induram sa plecam.
Pe la 17:30, am reusit sa ne luam ramas bun si sa ne suim prin ce masini apucam. Pe drum m-am gandit iar ce oameni deosebiti, frumosi si destepti  mi-au inseninat duminica. Pe la jumatatea drumului, cum mergeam eu linistita vad in fatza ploaie. Dar unde eram eu nu ploua, la vreo suta de metri ploua, vedeam linia de unde incepea ploaia. Da’ ce ploaie…torentiala, mergeau stergatoarele non stop, am redus viteza pana la vreo 40 km/h si tot nu vedeam nimic. Dupa vreo 200 m, iar liniste… nu mai ploua, ma uit in oglinda, in spate ploua… cum sa va zic… a fost foarte tare!!!!

Mi-am facut un dush si am constatat ca m-am inrosit putin, de drag ce mi-era de mine asa colorata, mi-am tras un tricou alb ca sa se vada mai bine contrastul, m-am pus in pat…. a inceput ploaia…. si la 9 cred ca deja eram la primul vis.

V-am zis ca deja mi-e dor de ei? Si ca mi-s dragi? V-am zis? Oricum va mai zic, macar o data pe luna 😀

 

Publicitate

Roman – partea a 10-a

Se vedea de la o posta ca Marius era indragostit pana peste urechi, insa Eve nu l-a incurajat. Avea o relatie serioasa. Se respecta pe ea si pe omul de langa ea, chiar daca Alex nu era perfect.

Relatia la distanta e grea…. Teribil de grea… Factura de la telefon creste… in special cea a Evelinei care avea grija sa-l sune aproape zilnic cand ajungea acasa, sa-i spuna ce a mai facut, sa vada ce face si el. Eve se intorcea vineri seara la Ploiesti si pleca luni dimineata spre Bucuresti. Timpul petrecut impreunas cu Alex era scurt, dar parca mai apreciat.

Intr-o miercuri seara, a vorbit cu Alex pe la  7 cand ajunsese acasa. Pe la 10 a zis sa-l sune din nou…. se plictisea si i se facuse si dor de el. Alex nu raspunde. Eve il suna de vreo 6 ori, Alex nimic. Incep scenariile. De ce nu raspunde?

A doua zi, dimineata, Alex o suna inapoi si ii spune ca uitase telefonul la incarcat in alta camera si nu l-a auzit. Ce bine ar fi fost sa-l creada. Se hotaraste sa inceapa o ancheta cand ajunge acasa.

Vineri… Eve in microbuz. Ajunge acasa, il suna pe Alex… se intalnesc. Alex se intalneste cu niste prieteni, coboara din masina. Eve se repede la telefon… Hm… isi schimbase telefonul… si trece la butonat. Mesaje. La mesaje primite, gaseste un mesaj primit miercuri „iubire, acum am ajuns acasa… tu ce faci?”. Nu, nu era trimis de Eve. Creste tensiunea. Eve respira din ce in mai des. Simte cum o ia o durere de cap. Nervi peste nervi. In 5 minute pana a intrat Alex in masina, s-a despartit si impartit de cel putin 2 ori cu el … la ea in ganduri.

Uite magaru’ … d-aia nu raspundea la telefon, precis era cu asta… Hai sa notez numarul, sa sun. Gata, ne despartim, asta chiar nu pot sa iert. Dar daca eu l-am impins sa faca asta? Sunt plecata 5 zile pe saptamana… sunt atatea fete disponibile, care mai au putin si se arunca in bratele unui barbat care arata cat de cat bine si mai are si masina, n-au pic de scrupule… Am innebunit? Cum sa fiu eu de vina? E un nesimtit! Ma inseala! Dupa cate i-am indurat. Nu mai merita nicio sansa! Cam asta se intampla prin capsorul lui Eve.

Se hotaraste sa nu ii zica nimic. Avea numarul. Pornea ea ancheta, oricum el ar fi negat. Era evident.

Ajunsa acasa… suna la numarul respectiv, raspunde o fata:

F (fata): Buna

E: Buna…

F: Cine e?

E: Prietena iubirii tale

F: Poftim?

E: Ce-ai auzit… uite… nu te speria, ca n-am nimic cu tine, dar stii cum sunt barbatzii… Sa-ti explic de ce te-am sunat. Am gasit aseara un sms la prietenul meu in telefon, trimis de pe numarul asta, acum 2 zile, cand eu eram la facultate. Si am impresia ca impartim acelasi barbat, si poate tu nici nu stii, d-aia am zis ca mai bine sa vad cum stau lucrurile, ca daca il intrebam pe el, era logic ca spunea ca nu, ca el nu face.

F: Stai asa… ca nu inteleg…. ca eu sunt cu prietenul meu de un an si jumatate.

E: Si eu tot de cam atat timp… (cum naiba? asta e chiar prost? merge cu 2 relatii in paralel?) Cum il cheama pe prietenul tau?

F: Florin.

E: Asa ti-a spus el sau stii sigur?

F: Pai… nu am vazut acte, dar asa il striga parintii, prietenii… deci cred ca asa il cheama. De unde esti?

E: Din Ploiesti. Tu?

F: Si eu … (tacere… si uimire totala)

E: Ceva e, dar nu stiu ce. Ok. Scuze daca te-am deranjat. O zi buna.

F: Sper ca te-ai lamurit cat de cat. O zi buna si tie.

 Vine seara. Sambata. Alex o scoate pe Eve in oras. Nici n-ajung bine la o terasa ca ii suna telefonul. Eve era pe faza. Ochii mari, urechile ciulite. Sigur il prinde acum. Era un prieten de-al lui Alex. Termina conversatia.

E: Cine era?

A: Florin. Cica a sunat-o cineva pe prietena lui ca a primit un sms alt baiat de la ea… N-am inteles eu prea bine si se gandea ca de la mine ca mi-a vandut telefonul miercuri si ca poate e un vreun sms ramas in memoria telefonului.

Gata… se lega totul… ce gasculitza putuse sa fie. Eve il lumineaza cum a crezut ca o inseala si ca ea a sunat. Florin e sunat inapoi, se lamuresc lucrurile, dupa care amandoi incep sa rada. Ce faza, ca-n filme….

Mare e gradina lu’ Gugal

E weekend… e plictiseala, mi-e lene… ma iertati daca nu scriu la roman, da? 🙂 nu am chef…

Va prezint portia de google de azi… putin selectata. De cand cu romanul am un milion de cautari pe „partea a 2-a”, „variana 13 partea a 3-a” si tot asa. Remarc insa ca mi s-au mai cizelat cautatorii…

cum sa ma vad prin google – cand afli, sa-mi spui si mie, ca m-ai facut curioasa

campul cetatii pastravarie – are fata povesti aici si aici.

vreau sa imi aflu soarta – eu vreau sa castig la loto

ma doare sufletu cand vad ce se intampla – mie imi spui?

animale futute de oameni – iar aparusi? nenea sau tanti, ce oi fi, poti sa ajungi la mine pe blog si prin alte metode decat sa cauti idiotenia asta mereu

horoscopul pe mine – pe mine?

caut sa ma marit – care vreti s-o luati?

mada din 13 – Mada, tu esti? 🙂

ce mai zic astrele – nu mai zic, sunt obosite, au plecat in concediu

animale turbate – alte animale… mai bine turbate, decat futute de oameni

nu pot vorbesc in soapta ragusita blog – nu ma cauti pe mine… clar!

#racita ragusita blog# – uuuu, nu-s eu!!!!

aratati super sa fiti fericiti – hai sa fie cum zici tu!

iubesc politia – mi tu

cum pot sa-mi comand un telefon hello kitty – la telefonarie, au acum la promotie 🙂

o saruta pana o mananca – aoailiu…. cum vine asta?

hai cu noi la munte – hai!

sburlita – trebuie sa-i cereti voie lui Sburlea pentru a vorbi cu jumatatea lui frumoasa si desteapta

sms de zi de nastere in ungureste – eu de unde sa stiu?

vreau sa ma ceara de sotie – ai grija ce-ti doresti… ca s-ar putea sa se indeplineasca…

am gasit o mamica minora care vrea sa-mi – nici macar nu vreau sa stiu ce vrea sa-ti … shht… nu mai spune la nimeni!

curve la produs – deeeeci, nu ma mai joc… pai asa parere aveti voi despre mine? n-am domne curve… am niste curbe… si alea feminine… si cam atat.

jocuri cu palmele – o cunosti pe carolina e o fata din paris, are ochii ca maslina si privirea ca de vis 🙂

cum va place sa fiti alintati? – secret 😛

Eu=Eve?

Raspuns: da si nu.

Simt nevoia sa fac aceste precizari. Nu sunt scuze, nu sunt motivatii, sunt pur si simplu ganduri… trairi.

Romanul a inceput… sincer nu stiu de ce… pur si simplu, pentru ca poezii, cantece, fabule si prostioare scriu de mica, pentru ca ma gandeam de mult sa scriu o carte, pentru ca am inceput de vreo 2 ori sa scriu in ultimii 3 ani si tot de atatea ori n-am trecut de pagina 2 si acum deja sunt la partea 9 datorita voua, pentru ca m-ati incurajat, ati citit, apreciat sau criticat. Am facut ochii mari si am tras invatamintele necesare.

Eve e o bucatica din mine. Eve gandeste ce gandesc eu pentru ca eu i-am dat viata, Eve vede viata prin mine, prin randurile scrise de mine. Si ironia face ca si eu sa gandesc prin Eve, sa vad viata prin Eve. Datorita ei am trecut prin niste experiente. M-am transpus in niste situatii. Cand ma gandesc la Eve si Alex, de exemplu, ma gandesc la eu si Alex. Cum gandesc prin Eve? Simplu… incerc sa ma gandesc ce as fi facut eu daca eram in respectiva situatie. Si poate o pun pe Eve sa aleaga solutia pe care eu n-as fi ales-o, pur si simplu sa vad cum ar fi daca.

Si va spun un secret … mi-ar fi placut sa fiu actrita. Sa joc multe roluri, cat mai diferite. Sa pot sa „traiesc” multe povesti de dragoste, sa pot sa fiu tiganca, sa pot sa fiu artista, sa pot sa fiu balerina, sa fiu amanta, sa fiu profesoara, sa lucrez in politie, sa fiu chirurg, sa fiu tot ce sigur n-o sa fiu in viata mea de zi cu zi si totul sa fie doar un scenariu… fara consecinte. Sa experimentez din toate.

Update: Daca actrita nu m-am facut, ma fac scriitoare de romane 😀

Roman – partea a 9-a

Vine ziua cand Eve va lasa Ploiesti-ul pentru capitala noastra cea iubita. Va fi la facultate, singura… intr-un oras mare.

Bagajelul sus in masina. La drum. Nu prea lung, ce-i drept. Ajunge la noua ei casa. Eve e incantata. Proprietarii o asteptau ca sa o cunoasca. Oameni foarte dragutzi, s-au placut reciproc. Singurul lucru care o „deranja” e ca scara era plina de pensionari. Pana la urma nu facea petreceri… nu era asa o mare buba. Ba chiar vecina din fata ei cica o ajuta si sa ii lase ei banii de intretinere, ca ii plateste ea. Viitorul suna bine.

Dupa ce isi aseaza lucrurile in sifonier, se aseaza pe canapea, isi pune un pahar de suc, se face comoda … si se simte ca acasa. Era multumita. Incepea o noua etapa din viata ei. Il suna pe Alex:

E: Stii ce fac?

A: Nu stiu… ce faci?

E: Stau in canapeaua mea.. ma uit la televizorul meu si vorbesc cu tine la telefon.

A: Ce bine-ti merge.

E: Da… imi place tot. Sunt foarte entuziasmata.

A: Ma bucur ca iti place. Cand mergi la facultate?

E: Maine e ziua cea mare. Sper sa am niste colegi super. Hai ca vorbim maine si iti zic ce si cum.

A: Bine, Eve. Iti tin pumnii sa fie bine.

E: Te pup.

A: Si eu.

Dimineata urmatoare se trezeste plina de viata, se indreapta spre facultate, lume muuuuuuuuuulta, nicio fatza cunoscuta. Se aude in microfon „Facultatea de Drept – anul I” in Amfiteatrul 3. Unde e Amfiteatrul 3? Intreaba din om in om si ajunge. Isi gaseste un loc…. se aseaza… asculta…. socializeaza putin, pareau oameni ok. In sfarsit se impart pe grupe, ea e in grupa 1, cu inca 40 de oameni. Noii colegi. Se hotarasc sa se cunoasca mai bine, sa ramana la un suc la un restaurant din apropiere. Super ok colegii. De viata. Viata de student.

Incep cursurile. Zi de zi alaturi de colegi. Pixuri intregi consumate. Top-uri de coli. Se facea carte pe bune. Standardele erau inalte, profesorii exigenti. Eve avea un gand. Sa invete, sa reuseasca sa ia bursa.

Mai o zi de nastere, mai o petrecere cu colegii, mai un suc, Eve reuseste sa rupa o inima. El, Marius, un tip inalt, saten, ochi verzi, innebunit dupa ea. Era destul de discret, stia ca are prieten, o auzea cand vorbea cu colegele, nu a insistat, nu a intervenit. Eve si-a dat seama intr-un tarziu… in sesiune, cand se vaita intre 2 cursuri ca a vazut capsuni din tramvai si ca nu mai poate de pofta. Marius a lipsit de la curs si a mers sa-i cumpere capsuni. Eve a fost impresionata… de-abia atunci a realizat ca Marius o placea.

Leapsa solicitanta

Am primit de la Rae o leapsa si n-am mai raspuns la atatea intrebari de nu mai stiu cand.

1. First thing you wash in the shower?

Dush…. pai prima oara apa ma loveste pe fatza.

2. What colour is your favorite hoodie?
What the fuck is hoodie? Orice ar fi, prefer galben.

3. Do you like coffee?
Nope

5. How are you feeling RIGHT now?
Sunt obosita, nemancata, nedormita suficient, ne… ne…. ne….

6. What’s the last letter of your crush’s name?
E

7. Do you say aim or a-i-m?

aim

8. Tell me about the last dream you remember having.
Imi adusesem aminte, am uitat… cucerisem pe cineva… eram in vacanta.. nu mai stiu

9. Could you eat your favourite food everyday for a month and not get sick of it?
Daaaaaaaaaaaaaaa

10. What are you craving?
inseamna sa-ti doresti ceva mult de tot, sa tanjesti la sau dupa ceva. Eu suspin dupa un concediu ca-n visele mele.

11. Do you floss?
ah?

12. What comes to mind when I say cabbage?
Varza… nu sunt eu varza, sa fie clar 🙂

16. Have you ever counted to 1,000?
Da’ timp am?

17. Do you bite into your ice cream or just lick it?
Si, si … dupa posibilitati, adica depinde daca inghetata e mai topita

18. Do you use smileys?
In exces chiar

19. How many bedrooms are in your house?
la casa din buletin 1, la casa actuala 4

20. Have you ever met a celebrity?
Da, d-astea autohtone

21. Do you like cottage cheese?

da, sunt simandicoasa.

22. What’s the last song you had stuck in your head?
Masina de spalat traieste mai mult cu calgon

23. How many countries have you visited? 
Franta, Anglia, Bulgaria, Ungaria, Germania, Austria, Grecia … cred ca atat.

24. Are your parents strict?

N-au fost, acum nu mai au cum 🙂

25. Would you go sky diving?
mi-e cam frica de inaltime

26. Would you go out to eat with George W. Bush?
Daca-mi iese si mie ceva la afacerea asta

28. Is there anything sparkly in the room you’re in?
Da, mai multe perechi de cercei, zdranganele

30. Do you rent movies?
Nu

31. Who sits in front of you in your math class?
Ehe…. candva odata… acum vreo 8 ani? Oameni buni stateau in fata mea

35. Where are you going to be Saturday night?
Nu stiu ce fac maine, darmite sambata

36. Brown or white eggs?
Sa fie albe

37. Like music?

Like? Love!

38. Ever taken a train?
Bien sur

39. Experienced the twin towers falling in New York?

Live on CNN

41. What day of the week is it?

Miercuri

40. What was your Lunch?
lunch? vorbiti de lucruri sfinte, eu am luat micul dejun la 6 seara, o salata bulgareasca

43. What is your best friend doing tomorrow?

Asta cu best friend… sar peste.

46. Have you ever seen The Butterfly Effect?
Nu

47. So, how about them Yankees?
Bunaciuni de barbatzi 🙂

51. Is your hair curly?
Cand se usuca singurel, fara sa-l pieptan, da
52. Last time you cried?
Cred ca am tocat o ceapa pentru salata si am lacrimat nitel

53. Ever walked into a wall?
Into a wall, nu, am intrat ca vaca intr-o oglinda dintr-un magazin, oglinda fiind pe tot peretele si eu am crezut ca se continua magazinul

55. Have you ever bought anything from PacSun?
Nu

56. Favorite season?
Varaaaaa

61. The next person you’ll hold hands with?
Cine stie? Sa vedem

62. Do you sleep with the TV on?
Nu

63. Have you ever drank alcohol straight from the bottle?
Auzi intrebare de copii mici … logic!

64. Do you think you’re old?
Eu? Sunt puicutza!!!! Taman buna 🙂

65. Are you afraid of the dark?
Nu

66. Do you like your life right now?

In mare, da, desi se poate si mai bine.

67. When’s the last time you chose a bath over a shower?
Cam in fiecare zi. Aseara, de exemplu

68. Do you knock on wood?
Da, cateodata

69. Do you have good vision?
Cica da

70. Can you hula hoop?

Si inca cum 🙂

71. Where are your parents?
Nu stiu, mama cred ca acasa, tata o fi la tenis

72. Have you ever kissed in an elevator?
Da

73. What is the next CD you will buy?
N-am nimic in plan

74. What brands are you wearing? right now?
Right now sunt in halatul meu de baie, galben…. no firma 🙂

76. Have you ever crawled through a window?
Cu foc chiar

77. Can you handle the truth?
Indiferent de situatie

78. What was the most recent thing you bought?
Asta e multi-raspunsitionala. Ultima oara am cumparat salata bulgareasca. Haine, ultima oara, am cumparat ieri.

79. How often do you talk on the phone?
Cel putin 4 ore pe zi

80. Are you in a complicated relationship?
complicata… uneori

81. Do you hate more than 3 people?
Nu urasc… nu pot sa tin ura… poate sa nu suport, sa ma enerveze, dar nu urasc

82. Have you ever tripped someone?
Da

86. Do you use chap stick?
Ce e aia?

87. Are you too forgiving?
Cam too foarte

88. Do you own something from Hot Topic?
Nu

89. Do you own a gun?
un pistol cu apa 🙂

90. Have you made a prank phone call?
Da

91. Have you ever been in a castle?
Doar in vizita

92. Do you like your hair?
Daca m-am pricopsit cu el, acum ce sa mai fac, ne-am imprietenit

93. Do you like yourself?
Cel mai mult 🙂

94. Are you closer to your mother or father?
Depinde… fiecare pe „domeniul” lui

95. Do you chat on AIM often?
Nu

Acu’ cica trebuie sa fac pe lepsuitoarea. Mama, ce zici? Suri, te bagi? 😀

Roman – partea a 8-a

 Inainte de a pleca in casa, Eve isi aduce aminte de noua achizitie a lui Alex. Trebuie sa stie.

E: Alex, ce e cu masina asta? De unde o ai?

A: Am cumparat-o. A fost un chilipir.

E:  Sper sa nu fi facut vreo tampenie.

A: Stai linistita. Am vandut vechea masina si am avut bani stransi, plus ca am prins-o la pret bun ca omu’ avea nevoie de bani.

E: Bine atunci. Vroiam sa fiu sigura ca n-ai intrat in vreo belea.

A: Oricum nu a fost foarte scumpa, ca e din ’98. Te-ai linistit acum? Hai vino la mine in brate.

Eve era constienta, Alex era slabiciunea ei. Pur si simplu ceda, ierta toate lacrimile, ierta tot ce era rau cand o strangea in brate. Nu-si putea explica. Si Alex observase.

Bac-ul se apropia cu pasi repezi. Eve era pe ultima suta de metri, meditatii, invatat. Alex vrea sa plece la mare, Eve ii spune ca nu are cum sa-l insoteasca, vrea sa termine de invatat. Alex ii spune ca nu va merge fara ea. Vinerea urmatoare ii spune ca trebuie sa-si duca parintii la munte si o sa ramana acolo o zi sa doarma, dimineata urmand sa vina spre casa.

 Vine saptamana de foc a probelor de bac. Eve agitata. Repeta. In continuu. Alex se hotaraste sa o mai deconecteze… sa o mai faca sa uite, sa se mai relaxeze. Se hotarasc sa mearga la un restaurant la iesire din oras. Sa stea la terasa…

Fiind in noua masina, Eve butoneaza casetofonul, exploreaza… deschide torpedoul si… vede o poza la minut … cu Alex, la mare… cu data… vinerea in care trebuia sa fie la munte. Ii arata poza.

E:  Ce bine ai iesit!

Alex tace.

E: Serios. Vad ca ai avut si vreme buna.

A: Da …

E: Tu tot continui sa ma minti? De ce? Crezi ca nu-s capabila sa inteleg? Ai ceva de ascuns? Zi!

A: Nu stiu… nu ma intreba de ce te-am mintit, pur si simplu, cred ca din obisnuinta, era vechiul eu. Nu am facut nimic, nu am nimic de ascuns, am mers cu baietii, mai mult sa vad cum se comporta masina la drum, ai vazut ca a doua zi m-am si intors, am facut doar o baie.

E: Alex, nu pricepi ca nu suport minciuna? Ca in felul asta eu nu mai pot sa am incredere in tine? Ca mereu o sa ma intreb daca minti sau spui adevarul?

A: Stiu, ai dreptate. Dar eu am fost intr-un fel inainte… stii bine, incerc sa ma schimb, nu imi iese din prima. Cand mi-au zis baietii sa mergem la mare, am zis sa nu te superi.

E: Si daca ma minti, nu ma supar, nu-i asa?

A: Ce vrei sa-ti zic…

E: Adevarul! Nu mai vreau minciuni. Te inteleg si sunt alaturi de tine, daca nu ma minti! Eu inteleg ca ti-e greu sa te schimbi, ca vrei sa te schimbi, dar nu pot nici sa stau cu tine si sa fiu mintita cu forta. Sper ca ai inteles ce am vrut sa spun. Daca nu, asta e, ne vedem fiecare de viata lui… separat!

A: Bine, Eve. O sa fie bine, o sa vezi. Dar trebuie sa ma ajuti. Nu vreau sa te fac sa suferi. Asta vreau sa iti fie clar. Oi fi eu tampit, nebun, dar nu vreau sa suferi din cauza mea.

 E: Atunci nu ma minti, iubeste-ma, arata-mi asta. Hai sa terminam cu asta ca nu vreau sa ne certam, am altele pe cap. Ma gandeam sa iau anticonceptionale.

A: Pai da, mai bine. Sa scapam de o grija.

E: Bine, atunci chiar de maine o sa incep sa ma interesez.

Incepe BAC-ul. Dupa prima proba, Eve iese victorioasa, luase 10. In curtea liceului lume multa, parinti, iubiti, asteptau nerabdatori sa iasa cel asteptat de ei. Pe ea n-o astepta nimeni, bine ca ai ei munceau, dar Alex? Ce scuza avea? Ca era in concediu. Seara cand se intalnesc ii spune ca a avut un sentiment aiurea, ca pe ea nu o astepta nimeni, ca ea n-a putut sa tipe de fericire ca a luat 10 cum faceau cei care ieseau si erau asteptati. La urmatoarea proba, tot oral, Eve ia 10. Iese cu mai multi colegi, in curte…. Alex, o astepta.

A: Ia zi, ce-ai facut?

E: Am luat 10 !!!!!!!!!!!!!

A: Bravos.

E: Mama, daca ai sti, mi-a picat un subiect aiurea, dar m-am descurcat.

A: Normal ca te-ai descurcat. Eu eram sigur ca o sa te descurci. Mai stai cu colegii sau vrei sa te duc acasa?

E: Hai sa mergem acasa.

Eve iese victorioasa din probele de la Bac. Media 9.33, o medie buna. Vrea sa intre la o facultate buna. Ea vrea la Relatii Internationale, dar totusi da la 2 facultati, sa fie mai sigura. La Relatii Internationale pica…. cu 50 sutimi fata de ultimul admis. Dar asta e. Nu e nicio drama. Intrase oricum la Drept. Tatal ei era responsabil de gasirea unei locuinte unde o sa stea pe timpul facultatii, cu chirie. In camin nu incapea discutie. Eve avea tabieturile ei, era sociabila, dar daca vroia sa doarma, sa poata sa doarma, daca vroia sa stea la televizor pana la 5 dimineata, asa sa faca, drept urmare cea mai buna solutie i s-a parut o garsoniera cu chirie. Ea nici nu a vazut-o, doar a anuntat-o tatal ca a gasit, ca e frumoasa, mobilata, utilata, mare, aproape de facultate. Incet-incet se apropia ziua cand trebuia sa plece la facultate.

Hai cu titlul

Eu cand scriu cate un articol, titlul il scriu ultima oara. Motivul e simplu… plec de la o idee si ajung la altceva, asa ca daca pun titlul de prima data si are legatura cu idee initiala, cu siguranta nu va mai avea nicio legatura cu articolul in forma finala.

Asa si cu romanul. Cum bine observa Mada, nu are titlu. Pentru ca nu stiu cum vor evolua lucrurile. Pentru ca nu stiu nici cum sa-i zic. Va simtiti inspirati? Sau transpirati de la atata inspiratie? 🙂 Sa va vad ce puteti in materie de titluri de roman. Vreo propunere ceva?

Roman – partea a 7-a

Dupa toate cele intamplate, Eve simte ca nu are nevoie de asa ceva. Ii e clar ca Alex nu e ceea ce isi doreste, vrea un barbat langa care sa se simta iubita, protejata. S-a hotarat. Pune punct acestei relatii. S-a gandit si razgandit, a pus in balanta si bune si rele. Se gandeste ca mai bine nu il mai cauta deloc. Nu ii mai spune nimic. Simte ca parca n-ar merita nicio explicatie, oricum n-ar intelege, nu poate sa inteleaga ce simte si de ce. Oricum mai avea putin, termina clasa a 12-a, venea bac-ul, avea nevoie de liniste, nu de nervi si lacrimi din cauza lui Alex. Pe urma pleaca la facultate, da… e clar, lucrurile incep sa le lege, au cat de cat o logica, e mai bine sa termine cu Alex. Cam asta era in mintea Evelinei. Planul era facut, totul era stabilit, capsorul isi facuse datoria, inima nu vroia sa asculte de capsor.

Zis si facut. Nu il mai cauta. Desi o mancau degetele sa-l sune, sa-i dea un mesaj. Desi pe oriunde mergea, spera sa-l vada. Nici Alex n-a mai cautat-o. Trecuse o saptamana. Ce a fost mai greu, trecuse. De cand s-a dus vestea ca s-au despartit, Eve primeste un telefon… fostul prieten, Cristi. Telefon de curtoazie cica.

C: Buna

E: Buna! Ce surpriza!

C: Placuta, sper…

E: Vedem 🙂 Ce s-a intamplat?

C: Ce sa se intample… nimic interesant, stateam si ma gandeam la tine… si am zis sa te sun, sa vad ce mai faci.

E: Asa din senin? Fac bine, multumesc. Tu?

C: Bine si eu…. ma gandeam cata vreme a trecut si noi nici macar un telefon nu ne-am dat… ce ai mai facut si tu in atatea luni? Alex ce mai face?

E: Ce sa fac… am supravietuit. Alex nu stiu ce face. Intreaba-l. Si da, stiu ca asta vrei sa auzi, nu mai suntem impreuna.

C: Nu… De fapt, auzisem ceva, dar nu eram sigur.

E: Te asigur eu atunci.

C: Si ce faci si tu diseara?

E: Ies cu Gloria putin prin oras.

C: Si dupa?

E: Dupa…. bag somn… cred. De ce?

C: Nu te scot la o plimbare?

E: Cristi, nu ma intelege gresit, dar NU.

C: Bine, am priceput mesajul. Te las atunci. Mai vorbim! Te pup!

E: La revedere!

Eve zambea. Ce chestie. Barbatzii … adica acum ca sigur stia ca se culcase cu Alex, era buna de scos la plimbare, cand n-a vrut sa se culce cu el, n-a mai fost buna. Na de vezi, ironia sortii. Alt nebun … nu ii mai trebuie!

Mai trece o saptamana … alt telefon… Alex.

A: Eve?

E: Eu…da… ti-era ca ai format la altcineva?

A: Nu, of… ce tare ma iei.

E: Nu te iau deloc tare, doar ca m-ai luat prin surprindere. Carui fapt ii datorez aceasta onoare?

A: Nu stiu cat e de onoare, cert e ca e dor. Mare. De tine.

Eve se inmuiase. Si ei ii era dor de el. Asa rau cum era si cat o facuse sa sufere, inima ei tot la el tragea.

E: Am vazut ce dor ti-a fost de mine. N-ai dat niciun semn de viata. Ai disparut in ceata.

A: Eu? Numai eu sunt vinovat, nu? Tu n-ai facut la fel?

E: Tu ai sunat sa-mi spui ca sunt vinovata sau ce?

A: Nu, eu am sunat sa-ti spun ca mi-e dor de tine si ca saptamanile astea mi-a fost foarte greu. Si ca vreau sa te vad. Si sper sa vrei si tu sa ne vedem.

E: Alex, am luat o decizie, nu cred ca mai are rost sa ne intoarcem acum din drum… e mai bine asa.

A: Hai Eve… vreau sa-ti vad ochisorii.

E: Alex, te rog… nu face asta.

A: 5 minute ne vedem si gata, promit sa nu te mai deranjez.

E: Bine, uite intr-o ora termin… vii si ma iei de la liceu?

A: Da. Te astept.

Trece ora. Greu. Eve iese pe portile liceului. Se uita dupa masina lui Alex. Nu o vede. Hmm…. sa nu fi venit? Tot el a insistat atat si el sa nu vina. Se hotaraste sa mearga usor spre casa. Doar nu o sa stea sa-l astepte. Dupa ce merge vreo 50 m, cineva o claxoneaza. Se uita cu coada ochiului, nu stie masina, isi vede mai departe de drum. Claxoanele continua. Se hotaraste sa vada totusi cine e la volan. Alex. Intr-un Mercedes. Ii face semn sa urce. Eve urca.

E: E a ta?

A: Da, de vreo saptamana.

E: S-o stapanesti sanatos.

A: Multumesc. Tu ce faci?

E: Un pic obosita, dar in rest, bine.

In 2 minute ajung in fata scarii Evelinei. Alex opreste. Se uita la Eve si o saruta, o strange in brate si nu ii mai da drumul. Eve ar fi ripostat… dar inima n-a lasat-o. Si de unde era pornita sa termine aceasta relatie, a sfarsit tot in bratele lui Alex. Era un pic neputincioasa in fata lui, parca se transforma. Toata taria ei disparea, toata logica nu mai avea logica.

 

Una bucata dilema

Daca e innorat, simti ca incepe ploaia, e marti … esti in pat unde e cald si bine, ai laptop-ul pe burta, papi cereale cu ciocolata… adica daca ai fi eu, ti-ai face curaj sa mergi la munca? Ca eu m-as baga inapoi la somn.