Soarta, astrele si horoscopul

Poate zambiti, poate nu credeti…. dar sunt convinsa ca macar o data ati dat mai tare la radio sau la televizor cand se spuneau predictiile pe ziua respectiva pentru zodia voastra. E asa sau nu? 😀

Am avut o perioada cand verificam horoscopul zilnic pe diverse site-uri. In timpul liber ma mai delectam si cu compatibilitati, horoscopul lunii, anului, pietre norocoase, cifre norocoase… Mi-am trimis si datele pe nu stiu cate site-uri, mi s-au facut astrograme, 2 chiar au fost asemanatoare si parca vorbeau despre mine, una dintre ele spunea multe, m-am regasit, ba spunea si ca o sa mor fara dureri, dupa o viata lunga, departe de casa 🙂 Dorinta cunoasterii viitorului, sa stim ce ne asteapta, defect din nastere 😛

Predictiile horoscopului zilnic, mi se potrivesc uneori, bine, daca nu sunt chestii generale…. ati observat ca majoritatea sunt chestii generale? de genul „astazi evitati sa va enervati la locul de munca” sau „aveti grija in trafic” 🙂

Sa zicem ca sunt destul de prietena cu astrele si horoscopul 🙂 Cred… nu orbeste, nici nu imi pun baza in ele, doar mai arunc cate un ochi, ma mai amuz.

De dat in carti ce ziceti? 🙂 Mi-a fost mereu frica…. frica sa nu aflu ceva rau… prin clasa a 12-a mai multe colege au zis ca merg sa le dea o tanti in carti, sa le zica de viitor. Am zis sa merg si eu, doar sa asist. Am ajuns la tanti acasa, a amestecat cartile, le-a ghicit pe rand, dupa ce a terminat ma intreaba daca vreau si eu…. eu zic hotarata „Nu, multumesc” si au sarit toate fetele pe mine ca haaaaaaai, ce am de pierdut, tot sunt acolo…. M-au convins. Incepe tanti, amesteca… o vad ca da din buze, pesemne spunea vreo descantec 😛 si ma pune sa tai. Si imi spune ca o sa fie bine, ca o sa termin o facultate, o sa am succes … ca sunt cu unul si o sa il dau la spate cat mai curand  („la spate” cica inseamna sa termini relatia si nu mai suspini dupa individul respectiv, ca am intrebat va dati seama), dupa ce il dau la spate pe asta de negru… o sa fiu cu unul de toba, bineinteles ca a venit intrebarea mea „cum adica de toba?” si mi-a explicat ca e unul saten, cu ochi caprui. Bun, pana aici suna bine 🙂 Mai intoarce ea carti, se mai uita la ele, le mai numara, le mai frichine si incepe suspansul:

– Tu …

– Eu, ce e cu mine?

– Tu o sa mergi departe!

– Da, la facultate la Bucuresti 🙂

– Nuuuu, mai departe

– Unde?

– Nu stiu, da’ asa vad eu, ca tu o sa te mariti departe

– Aoleu, departe de casa? Si daca nu vreau?

– Vrei, nu vrei, asa zic cartile! I-am zis unei vecine ca o mearga departe si nu m-a crezut si acum e maritata in Canada

Deja mi se zbarlise pielea pe mine, daca avea dreptate? … nu stiam… sa ma bucur, sa nu ma bucur… am luat-o ca atare. A trecut timpul, am si uitat.

Acum ceva vreme mi-am adus aminte 🙂 Si culmea, la momentul respectiv eram cu un tip, am incheiat relatia fara niciun regret si el a tot incercat sa se impace cu mine si eu nu am mai vrut, la scurt timp l-am cunoscut pe actualul prieten care e saten cu ochi caprui, adica de toba, cum zicea tanti. Ete potriveala 🙂

Acum mai ramane sa vad cu plecatul ala departe, departe am tot fost plecata, pe ici, pe colo, pe unde am apucat, cu maritatul vreau sa vad daca se adevereste 🙂

Cat despre soarta… cred cu tarie ca ne e scris ceva! Ca toate ni se intampla cu scop, ca toate au un rost, ca desi in momentul prezent ce mi s-a intamplat mi se pare o drama, o nedreptate, un sut in fund… peste ceva timp, se dovedeste a fi cel mai bun lucru care mi se putea intampla pentru ca altfel nu avansam, nu evoluam eu ca om, nu ma maturizam, multi de nu 🙂