Arbore gi… pardon… genealogic

Doua bucati bunici, adica am niste bunaciuni de bunici:

Pisica si Ermi                                 

 Una bucata mama, Ada + una bucata tata, Cristi                             

Una bucata matusica, sora lui tata, Simona

Una bucata suri, Marmo               A doua bucata suri, Buratina

Una bucata eu 😀  +  una bucata nevasta, Blonda de la Semafor         

Un cumnat, Rae

Una bucata nash, Teiucul + una bucata nasha, Nasha

Multi fini din partea nasilor… fara numar, fara numar… Pisica, Schnitzel si multi altii 

(bine, pe Pisi o iubesc si eu, am refuzat o cerere in casatorie pentru ea….)

 Daca as avea o fata, mi-ar placea sa fie ca Mada               

M-am mai pricopsit cu un copil din flori… Hubba Bubba   

 Ruda indepartata din Cluj, Lilly

Un verisor mai de-a 3-a spitza… Cornel

Am uitat pe careva? 😀

                                                    

Irezistibila de mine

Mai toata saptamana am avut parte de anulari si schimbari de planuri, zile pline si tembele. Ieri a fost cea mai zi!

Dupa ce mi s-au schimbat planurile de vreo 4 ori in interval de vreo 4 ore, am avut o seara mirobolanta… ca mine!

Faza serii

Eram undeva pe sos. Mihai Bravu, un jeep opreste paralel cu mine si soferul face semne disperate sa deschid geamul.

Dupa insistente, deschid geamul, ma gandeam ca o fi ceva la masina.

Soferul: Spre Cotroceni?

Ii explic eu cam cum… el bolboroseste ceva de Bucur Obor, ii zic ca mai inainte.

Soferul: Romanca?

Eu: Da

Soferul: N-as fi zis… aveti asa o fizionomie… (intr-o romana stalcita… combinata cu franceza si engleza)

Ce-a mai zis el pe acolo, ca oricum nu ma interesa. Inchid geamul. Bag in viteza si apasa pedala. Ma pomenesc iar cu el langa mine. Sa ii notez numarul de telefon ca e chirurg nu stiu unde, ca sor-sa e la o firma de parfumuri, ca nu stiu ce, ca sunt foarte frumoasa, ca poate colaboram… zic… hai sa-i notez numarul, sa scap de nebun.

Pe urma nu mai scapam de el ca sa ii dau un beep. Nenea… lasa-ma… daca simt eu nevoia, o sa te sun. Intre timp vorbeam la telefon, el mergea paralel cu mine si facea semne disperate sa-i dau un beep. Ii explic ca nu pot sa dau beep in timp ce vorbesc la telefon. Bag viteza. Merg o bucata buna de drum, el dupa mine. Intorc brusc. El dupa mine. ajung unde trebuia sa ajung. Urc pe trotuar cu masina, merg pe trotuar, se termina trotuarul, masini parcate in fata mea, in stanga, in dreapta, blochez usile. El nu putea sa urce cu jeepanul, asa ca l-a lasat pe avarii pe margine si a venit pe jos alergand dupa mine.

Soferul: Deschide geamul.

Eu nimic. Pana la urma il deschid cam 7 cm si imi arunca in masina telefonul lui ca sa-i scriu numarul meu. Neneeeeeee, lasa-ma. Cu ce am gresit sa merit asta? Sa-i dau beep, sa-i dau beep. Ii dau beep de pe un telefon pe care nu prea il folosesc si pot sa-l inchid oricand, ca sa scap. Ca nu vreau sa merg sa mananc? Ce mancare prefer? frantuzeasca, italieneasca… Intr-un final, a plecat fericit! Avea beep de la mine. Si eu traume de la el. N-am mai vazut om asa insistent. Ma si speriasem la un moment dat.