Joi. Ieri a fost joi. Si daca e joi, pentru Ada, cel putin, e seara de karaoke. A zis sa merg si eu, am zis sa merg si eu. Si am tot zis ca merg pana seara, cand a trebuit sa refac nistre treburi si mi-am dat seama ca ma prinde ora 22:00 la birou, drept urmare eram cam obosita, am zis ca renunt si stau sa bag somn.
Sun una bucata mama. Dupa vreo cateva minute de discutie, concluzia era simpla : trebuia sa ne vedem, ca dimineata (azi dimineata) pleca la gunoiareala si avea nevoie de ceva ce era la mine. Eeee, asta e. Ma duc. Zis si facut. Pe la orele 22:00, am sarit in masina, am alimentat, directia karaoke.
Ajung, parchez, intru. Imi rotesc gatlejul dupa niste ochi albastri sau dupa o purtatoare de microfon. Si dau peste Pisica… ma mai uit inca o data sa fiu sigura ca nu o confund si cred ca mi-a zambit, zambet ce mi-a confirmat ca n-am vedenii. Le iau la pupacit. Le. Pe Pisica si Erminusa. Deodata apare din spate o zuza zambitoare, care ma pupa. Ada. Era ocupata cu cantatul. Logic 😀
Ne-au mai incantat seara fratele Pisicutei plus una bucata amic, tot al Pisicutei.
M-am facut comoda, m-am rasfatat cu un Green Apple si am inceput zbieratul. Ada canta si eu zbieram pe langa microfon si dansam. Ca asa facem noi echipa buna. Ne-am hlizit ce ne-am hlizit, cu spor si intr-un mare stil. Intr-un final s-a ridicat si Erminusa, ne-am dansat putin, ne-am prostit si mai mult 😀 Pe la 1 am dat stingerea ca fetele plecau la munte dimineata. V-am zis ca nu mai pot de oftica pentru ca s-a nimerit intr-un din weekend-urile mele aglomerate? Vreau si eu cu ei!!! Vai, ce ne-am fi destrabalat, cat as mai fi ras… dar recuperez eu… poate reusesc sa ajung totusi duminica!
Fiti fericiti! 
In ultima vreme, au tzipat urmatorii