Ieri a venit o tanti foarte dragutza cu un morman de foi scrise si poze si a zis ca vrea sa-i fac o carte copertata, scris cu auriu pe coperta, sa fie ceva gigea, ca e pentru sotul ei, cadou pentru cei 20 de ani de casnicie.
Foarte dragutz am zis, am rasfoit putin, viata lor in poze si cuvinte. Induiosator.
Azi insa, cand am inceput sa tastez, am simtit cum mi se zbarleste pielea pe mine.
„Dupa 20 de ani alaturi de tine … iti multumesc pentru tot si nu mai vreau sa-ti spun decat: TE IUBESC!
….
Dragostea ta mi-a fost cel mai scump dar …”
” O poveste fara sfarsit sta scrisa in inimile noastre, o poveste ce am inceput-o impreuna in urma cu 20 de ani, tinandu-ne de mana, privindu-ne in ochi si zambind fericiti …. povestea noastra va continua si tu vei fi iubit asa cum meriti, sa ne iubesti si tu asa cum ne dorim, sa ne fii aproape si sa ne luminezi vietile cum ai facut-o si pana acum …”
Si acum cand am scris iarasi aceste randuri, simt cum s-a zbarlit pielea pe mine. Poate suna siropos… dar e de admirat.
Saptamana trecuta am vazut 2 batranei tinandu-se de mana, plimbandu-se in parc. Si ma gandeam… vreau si eu asa ceva, vreau si eu o iubire sa reziste in timp, sa am cu cine sa ma plimb de mana la 80 de ani.
Poate ca n-a fost totul lapte si miere toti acei 20 de ani, dar lucrurile urate s-au uitat, si-aduc aminte si de clipele grele pe care le-au depasit tot impreuna, cum baiatul lor i-a tinut uniti.
Iubirea cica se duce odata cu timpul, cu mormanul de griji care creste de la an la an, ramane respectul, comunicarea si intelegerea.
Eu pe oamenii astia ii respect. Ii respect pentru ca au stiut sa reziste, pe doamna o respect pentru ca ii face sotului o asemenea surpriza. Ii respect pentru ca in toate pozele se citeste fericirea in ochii lor, ii respect pentru cum se privesc, pentru cum se tin de mana.
si cand auzi despre divorturi dupa 6 luni de casatorie iti sunt disipate toate sperantele
geeeezee, eu de ce nu cred in astfel de povesti?/:)
Nici eu nu prea credeam, dar din cand in cand mi se mai confirma ca exista si exceptii 🙂
frumos, cuvintele nu-si mai au rostul …
Mihi, cuvintele doamnei cred ca te-au lasat mut 🙂
foarte frumos! ma bucur cand aud ca mai exista si asa ceva, dragoste care dureaza o viata intreaga, „pana cand moartea ne v-a desparti….”
Lilly, da… si eu sunt mai melancolica asa cand vad sau aud faze d-astea… si incep sa visez povesti ca-n filme, printi calare, povesti de amor demne de roman 🙂
am vazut si eu acum cativa ani o faza frumoasa cu doi batranei asa pe la 70 de ani, amandoi foarte eleganti intrand intr-un magazin cu produse cosmetice si domnul foarte dragut a rugat-o pe vanzatoare sa-i dea o crema de fata pentru sotia lui sa fie mereu frumoasa.
si cand vedeam cum o priveste, cum o strange de mana si o incurajeaza ca o crema o va face frumoasa si tanara am zambit si m-a apucat melancolia:)
ce suit :X si eu vreau asa 8->
Lavi, speranta moare ultima 😛
da :-> …am citit acu cateva zile ceva de speranta numai ca nu-mi mai amintesc ce …nah uatevar :-j
deci mai am ink 18 ani si 10 luni ca s-o ajung pe tanti 😕 ce la posso fare! 😀
Lavi, daca ai ambitie, poti s-o si intreci 😛
Deci sa nu te miri daca peste 3 ani si cateva luni te caut sa-mi scoti si mie un album. Atata sper, sa nu arat ca un batranel dintr-aia. 🙂
dorin, promit sa nu ma mir
m-as bucura sa-i faci o astfel de surpriza sotiei, daca vrei iti trimit si textele deja prelucrate… le mai adaptezi tu
asa sigur o sa o cuceresti si pentru urmatorii 20 😀
Fato… m-ai zbarlit rau si pe mine!
Imi doresc asa ceva…
Rae, urecheala, tz tz ce ti-e si cu astia mici din ziua de azi, nu mai stiu sa mai viseze si ei, nu nimic!
Foarte frumos…
Doamna aia e o norocoasa ca a iubit si a fost iubita si traieste aceeasi poveste de dragoste in continuare. Putini oameni au parte de asa ceva 🙂
Cat de frumos… m-am zbarlit si eu…
Nu vreau textele doamnei, probabil suntem si generatii diferite, nu ne potrivim, prefer sa fiu orginal. In cel mai rau caz, daca oi fi in pana de inspiratie, o sa apelez la Sebi, ca avea niste vrajeli in el, ceva de speriat, saraca Eve a muscat din fructul oprit pana sa se dezmeticeasca.
In caz ca nu mai apar pe aici, anunt de azi ca incepand de maine sunt in concediu 2 saptamani (plus/minus 2 zile). Spor la scris.
dorin, concediu placut si odihnitor! 🙂
Fetele, ma bucur ca v-ati zbarlit… inseamna ca inca mai simtim ceva 🙂
DianaEmma, bine ai venit 😀 imi scuzi intarzierea pentru aprobarea comentariului