Arhivă pentru 29 iunie 2009

Si ne-am gunoiarit …

Duminica… ora 8:00… suna alarma de la telefon, ma trezesc, imi vine sa arunc telefonul pe geam, ma razgandesc si doar opresc alarma, zic sa mai stau macar pana la si jumate, ca am timp sa ajung pana la 10:30 la Metro Voluntari. Dar cand sambata noapte dantuiesti pana pe la 3 dimineata parca nu-ti mai vine sa te trezesti la 8… sau 8:30 cum ma amagisem… asa ca m-am trezit pe la 9:10 si am intrat in criza de timp. Vroiam sa ma trezesc la 8 ca sa imi intind parul, ca seara am zis ca mi-e lene. Ce sa mai intinzi par, ce mai gateala. Nici nu stiu cand m-am spalat pe ochisori, dintisori, mi-am tras o rochita sa nu imi fac griji ce bluza imi iau, noroc ca bagajul imi era facut de cu seara si aruncat deja in masina. La 9:24 eram in masina, directia benzinarie si nu… nu ca sa bag benzina… ca sa bag motorina 😛

La 9:30 cred ca mi-am dat seama ca mi-e imposibil sa ajung la 10:30 la locul intalnirii, decat poate daca imi iau avion sau ma teleportez, drept urmare sun si anunt ca-s intarziata si adormita. Si vitezomana de mine a ajuns tocmai bine, cand deja se incarcasera cumparaturile in masini si ne indreptam spre locul cu pricina (a se citi mosia Adei). Ajung la Metro, parchez si o sun pe mandra sa vad unde sunt… nu imi raspunde. Asa ca o iau la picior prin parcare, ii gasesc eu… si i-am gasit repede… ca erau toti gramada 🙂 M-am pus pe pupacit obrajori. Ada, Asterix, Bulgaroaica, Eu, Mary, Marius Z, Varutza Adei, Sburlea, Sburlita, Cristina. Marius Z e nou-venit, pe Bulgaroaica, pe Varutza si pe Cristina de-abia le cunoscusem, dar n-am avut emotii… stiam ca suntem la fel de zuze si o sa ne simtim bine 🙂

Odata ajunsi, ne intampina cu caldura mama Adei (Doamnaaaaaa, multumim ca ne-ati suportat si ca sunteti asa dragutza). Si incepem mobilizarea, unii au scos apa din putz si s-au taiat in sfoara (Eu), unii au plecat in recunoastere, unii aranjeaza gratarul, fiecare cu ce-l doare.

Am gasit pontonul repede … a fost dragoste la prima vedere, mi-am balacit piciorusele, in timp ce altii s-au balacit cu totul. Am constatat cu drag ca nu sunt singura care nu stie sa inoate. Am ras, am glumit, ne-am hlizit. L-am cunoscut pe Tero, fratele Adei, un dragutz, cu niste ochi frumosi. Am facut salata, am facut si decor 😛 La gratar nu m-am bagat, nu-s talentata, prin tzara mea draga, de gratar se ocupa barbatzii. Ada a taiat si condimentat carnitza, varutza a fost gratargiu sef cu Asterix. Pana si Sburlita cu-Cumnatzica ei au dovedit micii. Mancare pentru 3 zile… si nici macar nu s-a pus tot pe gratar. Data viitoare daca luam mai putin, precis nu ajunge. 🙂 Aaaaaaaa, am avut si desert international, carat de Ada tocmai din Tunisia, bune rau alunele glazurate… si nuga… si chestiile alea cu susan (susan era, nu?)

Sa traiasca pontonul, ca a reusit sa ne tina pe toti. Caci dupa ce-am papat, ne-am mutat pe domnul ponton, sa ne mai rumenim, sa ne mai barfim, sa ne mai hlizim… sa ne arate Asterix cat de talentat e la tzopaitul pietrei pe apa. Si ne-a prins ora 17:00 acolo intinsi fiecare pe unde a apucat… batuti de soare in cap, dar simtindu-ne bine. Nu ne mai induram sa plecam.
Pe la 17:30, am reusit sa ne luam ramas bun si sa ne suim prin ce masini apucam. Pe drum m-am gandit iar ce oameni deosebiti, frumosi si destepti  mi-au inseninat duminica. Pe la jumatatea drumului, cum mergeam eu linistita vad in fatza ploaie. Dar unde eram eu nu ploua, la vreo suta de metri ploua, vedeam linia de unde incepea ploaia. Da’ ce ploaie…torentiala, mergeau stergatoarele non stop, am redus viteza pana la vreo 40 km/h si tot nu vedeam nimic. Dupa vreo 200 m, iar liniste… nu mai ploua, ma uit in oglinda, in spate ploua… cum sa va zic… a fost foarte tare!!!!

Mi-am facut un dush si am constatat ca m-am inrosit putin, de drag ce mi-era de mine asa colorata, mi-am tras un tricou alb ca sa se vada mai bine contrastul, m-am pus in pat…. a inceput ploaia…. si la 9 cred ca deja eram la primul vis.

V-am zis ca deja mi-e dor de ei? Si ca mi-s dragi? V-am zis? Oricum va mai zic, macar o data pe luna 😀

 

Roman – partea a 10-a

Se vedea de la o posta ca Marius era indragostit pana peste urechi, insa Eve nu l-a incurajat. Avea o relatie serioasa. Se respecta pe ea si pe omul de langa ea, chiar daca Alex nu era perfect.

Relatia la distanta e grea…. Teribil de grea… Factura de la telefon creste… in special cea a Evelinei care avea grija sa-l sune aproape zilnic cand ajungea acasa, sa-i spuna ce a mai facut, sa vada ce face si el. Eve se intorcea vineri seara la Ploiesti si pleca luni dimineata spre Bucuresti. Timpul petrecut impreunas cu Alex era scurt, dar parca mai apreciat.

Intr-o miercuri seara, a vorbit cu Alex pe la  7 cand ajunsese acasa. Pe la 10 a zis sa-l sune din nou…. se plictisea si i se facuse si dor de el. Alex nu raspunde. Eve il suna de vreo 6 ori, Alex nimic. Incep scenariile. De ce nu raspunde?

A doua zi, dimineata, Alex o suna inapoi si ii spune ca uitase telefonul la incarcat in alta camera si nu l-a auzit. Ce bine ar fi fost sa-l creada. Se hotaraste sa inceapa o ancheta cand ajunge acasa.

Vineri… Eve in microbuz. Ajunge acasa, il suna pe Alex… se intalnesc. Alex se intalneste cu niste prieteni, coboara din masina. Eve se repede la telefon… Hm… isi schimbase telefonul… si trece la butonat. Mesaje. La mesaje primite, gaseste un mesaj primit miercuri „iubire, acum am ajuns acasa… tu ce faci?”. Nu, nu era trimis de Eve. Creste tensiunea. Eve respira din ce in mai des. Simte cum o ia o durere de cap. Nervi peste nervi. In 5 minute pana a intrat Alex in masina, s-a despartit si impartit de cel putin 2 ori cu el … la ea in ganduri.

Uite magaru’ … d-aia nu raspundea la telefon, precis era cu asta… Hai sa notez numarul, sa sun. Gata, ne despartim, asta chiar nu pot sa iert. Dar daca eu l-am impins sa faca asta? Sunt plecata 5 zile pe saptamana… sunt atatea fete disponibile, care mai au putin si se arunca in bratele unui barbat care arata cat de cat bine si mai are si masina, n-au pic de scrupule… Am innebunit? Cum sa fiu eu de vina? E un nesimtit! Ma inseala! Dupa cate i-am indurat. Nu mai merita nicio sansa! Cam asta se intampla prin capsorul lui Eve.

Se hotaraste sa nu ii zica nimic. Avea numarul. Pornea ea ancheta, oricum el ar fi negat. Era evident.

Ajunsa acasa… suna la numarul respectiv, raspunde o fata:

F (fata): Buna

E: Buna…

F: Cine e?

E: Prietena iubirii tale

F: Poftim?

E: Ce-ai auzit… uite… nu te speria, ca n-am nimic cu tine, dar stii cum sunt barbatzii… Sa-ti explic de ce te-am sunat. Am gasit aseara un sms la prietenul meu in telefon, trimis de pe numarul asta, acum 2 zile, cand eu eram la facultate. Si am impresia ca impartim acelasi barbat, si poate tu nici nu stii, d-aia am zis ca mai bine sa vad cum stau lucrurile, ca daca il intrebam pe el, era logic ca spunea ca nu, ca el nu face.

F: Stai asa… ca nu inteleg…. ca eu sunt cu prietenul meu de un an si jumatate.

E: Si eu tot de cam atat timp… (cum naiba? asta e chiar prost? merge cu 2 relatii in paralel?) Cum il cheama pe prietenul tau?

F: Florin.

E: Asa ti-a spus el sau stii sigur?

F: Pai… nu am vazut acte, dar asa il striga parintii, prietenii… deci cred ca asa il cheama. De unde esti?

E: Din Ploiesti. Tu?

F: Si eu … (tacere… si uimire totala)

E: Ceva e, dar nu stiu ce. Ok. Scuze daca te-am deranjat. O zi buna.

F: Sper ca te-ai lamurit cat de cat. O zi buna si tie.

 Vine seara. Sambata. Alex o scoate pe Eve in oras. Nici n-ajung bine la o terasa ca ii suna telefonul. Eve era pe faza. Ochii mari, urechile ciulite. Sigur il prinde acum. Era un prieten de-al lui Alex. Termina conversatia.

E: Cine era?

A: Florin. Cica a sunat-o cineva pe prietena lui ca a primit un sms alt baiat de la ea… N-am inteles eu prea bine si se gandea ca de la mine ca mi-a vandut telefonul miercuri si ca poate e un vreun sms ramas in memoria telefonului.

Gata… se lega totul… ce gasculitza putuse sa fie. Eve il lumineaza cum a crezut ca o inseala si ca ea a sunat. Florin e sunat inapoi, se lamuresc lucrurile, dupa care amandoi incep sa rada. Ce faza, ca-n filme….


ORGANIZARI EVENIMENTE

One Night Dress

Abonati-va prin e-mail

Pentru orientare in timp

iunie 2009
L M M J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

SA O SALVAM PE ALEXIA!

DANIEL RADUTA ARE NEVOIE DE NOI!

Îl susţin pe Daniel Răduţă

DARUITI!

DECAT SA FII TRU, MAI BINE FII TU!

RECLAME

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Hai sa ne … twitterim

Ochi care citesc acum (x2)

Click-uri

stat counter

DE PRIN LUMEA MARE, AU AJUNS DIN INTAMPLARE