Arhivă pentru aprilie 2009



Ca la noi…

In seara asta frumoasa de joi am hotarat sa merg la o pizzerie deschisa de cateva zile. Si-asa planuiam de ceva timp sa ies in oras cu o prietena si nu prea ne-a iesit pasenta, in seara asta s-a intamplat minunea. Dupa ce am dat cateva ture de oras sa ne mai punem la curent cu barfele, parchez in apropierea pizzeriei, intram, frumos… plasme, mese frumoase, scaune masive nu d-alea din inox de fast-food. E cu autoservire, adica trebuie sa alergi tu pentru toate. Hmmm, imi dau geaca jos…. si dau o tura de restaurant, asa… vizual… descopar casa, ma duc sa o intreb pe tanti ce trebuie sa fac pentru a intra in posesia a 2 bucati de pizza intreaga. Cica sa comand la ea, sa platesc, tin bonul, ma duc peste 15 min sa iau pizza. Bun, hai ca stiu sa fac asta, ca asa e si la SpringTime, Sherrif’s si alte locuri unde mai papam prin studentie prin capitala. Dau comanda, achit, ma duc spre masa. Ma asez… vorbim putin, imi dau seama ca nu avem pai, nu avem nici o sticla cu ceva bautura racoritoare in care sa fi stat un pai. Ma ridic, ma duc la tanti de la casa:

– Nu va suparati, unde pot sa comand si eu un suc? La d-voastra?

– Ce anume?

– Un suc, unde pot sa comand si eu?

– Sos?

– Nu, doamna. SUC!!!!

– Aaaaaa, la bar, acolo in dreapta d-voastra.

-Multumesc.

Incep traseul spre bar. Ajung, cer sucurile, le achit, am grija sa nu uit sa iau 2 paie. Ma intorc la masa. Cand ajung la masa, prietena mea imi zice ca i-a spus cineva cat am fost eu dupa suc sa merg sa iau pizza ca e gata. Ma execut, incep tura spre locul de unde trebuia sa iau pizza. Ajung acolo, imi dau seama ca nu am bonul cu mine, alt drum, deja devenea penibil.

– Ma scuzati, am dat si eu comanda de o capriciosa si o pizza vegetariana, pot sa le iau?

– Nu, ca acum le fac!

– Da?!? Bine.

Ma intorc la masa. Mai vorbim, mai glumim, trec 15 minute, ma mai intorc sa vad ce zice nenea cu pizza. Il vad ca imi face semn sa merg ca e gata. Ma ridic increzatoare, iau bonul ca nu cumva sa mai fac un drum, ma prezint, iau pizza, ii dau bonul, mi-l da inapoi, deci nu trebuia, dar a zis tanti de la casa ca mi-ar sta bine sa mai am inca o grija pe cap, grija bonului. Ajung invingatoare cu cele 2 pizza la masa. Cand ma asez si savuram mireasma, imi dau seama ca n-avem tacamuri…. deci…. m-am mai uitat in jur, n-am vazut, inseamna sa ma duc iar la tanti de la casa, sa stau 3 min sa o lamuresc ce vreau, sa ma duc cine stie unde sa mai iau tacamuri. Mai bine lasa… mancam cu mana, asa se mananca pizza 🙂 Ce-i drept, mi-a placut, acum nu stiu daca mi s-a parut buna ca a fost ea buna sau ca mi se facuse foame dupa atata alergatura pentru doua pizza si doua sucuri.

Prefer, cand ies in oras, sa stau linistita pe scaunul meu, la masa mea si sa imi aduca altcineva pizza. Sau sunt prea comoda uneori.

Prostitutie sub alta forma

V-ati intreba ce vreau sa zic… pai sa va zic… noi, oamenii, suntem pestele rau care are curve la produs, curva noastra cea mai frumoasa si apreciata si dorita de toti este Pamantul, planeta noastra draga. Si da, o scoatem la produs, luam bani pentru ca sta cuminte si face tot ce zic oamenii, vor oamenii sa o epileze (a se citi defrisare), saraca nu zice un cuvant, vine nenea clientul, marca banul, noi ii zicem Planetei „stai draga cuminte ca nu o sa patesti nimic, cracaneaza-te bine si fa ce zice nenea”. Nu mai avem paduri, nu mai avem parcuri, nu mai avem ape nepoluate, nu mai avem pesti in ape, ca doar sunt poluate, nu mai putem sa bem apa de la robinet, nu mai putem sa respiram fara sa inhalam 200 de metale amestecate cu oxigen si ce-o mai fi pe acolo. Si le tragem adanc in piept! Cum imi place mie sa zic „de buna voie si nesiliti de nimeni” ca bun-rau, cum o fi aerul asta, trebuie sa respiram, sa mai traim si noi pe aici, cat ne-o fi dat sa mai stam prin zona, pana ne zice Planeta „Hai sictir ca nu va mai suport, ne vedem in alta viata!”, ca i-o ajunge si ei cate trage cu noi. Despre educatie in sensul „verde” nu se prea poate vorbi, nu stim sa aruncam hartiile unde trebuie, poate n-avem simtul gaurii si nu nimerim cosul de gunoi.  Nu avem pic de educatie sau simt civic. Nu toti, insa destui, mult prea multi care profita pe fatza, cu nesimtire de Planeta. Ea e una, noi suntem miliarde, si toti o tabaram in acelasi timp, o „atacam” (cuvantul scris initial era f…m, am zis sa nu fiu totusi vulgara) pe toate partile, tace, inghite in sec, nu zice nimic, ne face si fatza si spate. Stiti vorba „cu o floare nu se face primavara”, asa se merge si pe premisa ca „daca eu economisesc 2 litri de apa, mare vrajeala, ajut planeta de nu mai pot, de ce sa fac economie la curent? de ce sa imi iau eu masina hibrid, de ce eu? daca nu fac si ceilalti, eu sunt mai prost? ” Raspuns: NU, esti mai destept, si poate asa se mai desteapta si altii. Ce ziceti va bagati? Ne desteptam putin? Macar putin!

Revolta i se datoreaza Marmoticii, a fost mult prea gingasa, ca asa e ea de fel, am simtit nevoia sa fiu mai acida.

Legea junglei aplicata de animale turbate

Locatia: un oras din Romania

Data: 15 aprilie, secolul asta

Ora: 12:30, ziua in amiaza mare

Subsemnata, aici de fata, primeste un telefon de la o prietena.

– Am o mare problema, daca vrei sa ma ajuti, tatal meu a avut un accident si daca poti sa mergi sa iei masina sa o duci acasa.

– Aoleu, e bine?

– Da, acum suntem la spital. Dar e masina lasata acolo…

Fara sa pun prea multe intrebari, trag repede blugii pe mine si ies pe usa val-vartej. Mi-a spus unde sa merg, era aproape de mine, nu avea rost sa iau masina ca doar trebuia sa plec cu cealalta masina. Merg pe jos si maresc pasul. O vad pe mama prietenei, ma astepta cu cheia, ma uit la masina, intreaga, nicio zgarietura. Si o intreb pe doamna cum a facut accident, ce s-a intamplat, ca masina e intacta. Tatal prietenei mele e taximetrist. Mi-a povestit sotia lui ca era langa masina, in statia de taxi, unde sta de obicei, luase un client, si o doamna (clienta lui veche) a zis ca merge si ea, chiar daca are deja comanda, ca o lasa pe urma si pe ea, deci avea 2 clienti in masina.

In momentul ala un animal, ca altfel nu pot sa cataloghez comportamentul, decat ca fiind al unui animal, a hotarat sa-i dea un pumn, ca de ce ia 2 clienti. Eu inteleg ca e criza, ca sunt bani la mijloc, dar domnul tatal prietenei mele e om serios, cu parul alb in cap, trecut de 50 de ani, sa mergi sa-i dai un pumn, tu un nene de o anumita etnie, coleg de taximetrie, la 1,80 m inaltime si la vreo 30 de ani? Am ramas paf. Nu-mi venea sa cred ce auzeam. Nu ma intelegeti gresit, nu sunt rasista, am prieteni de toate natiile, ii stimez si admir pe toti cei care sunt oameni si merita respectul meu.  Si vine bomba… ca dupa ce tatal prietenei mele s-a intors cu spatele, domnul ghiolban scoate o bata din masina si ii da una peste ceafa. Omul pica inconstient pe jos… nu sare nimeni… intr-un final nu stiu cum a ajuns o salvare, el inconstient, cand si-a revenit nu stia nici cine e, transportat de urgenta la Bucuresti pentru diverse analize.

Ma sui la volan, incerc frana, ambreiajul, m-am imprietenit cu masina si pornim spre casa. La prima frana, simt ceva ca ma loveste in picioare, la talpi. La semafor pun mana pe jos, pipai, ma uit jos…. vreo 30 cm de bata, rupta, omul ala a lovit cu atata putere de s-a rupt bata in doua (nu era bata de baseball, dar era un bat destul de gros, cam cat coada unei maturi). Asta in Romania secolului nostru, cand avem pretentia ca suntem civilizati. Mergi pe strada sanatos, dai de un nebun si te nenoroceste pe tine cu tot cu familie (sotia lui era zguduita de eveniment, fiicele la fel). Bine ca si-a revenit, ca au iesit analizele bine.

Cum e posibil asa ceva? Sa rupi o bata pe un domn respectabil care nu ti-a adresat nici macar un cuvant? De ce? Ca asa ai crezut tu de cuviinta? Ca a actionat animalul din tine? La sfarsit spunea ca ii pare rau! Daca il omora? Parerile de rau tineau de cald familiei? Il aduceau inapoi? O sa imi iau pistol si o sa incep sa ii impusc pe toti care ma enerveaza! Si pe urma o sa zic „imi pare rau” si ca am fost nervoasa. Mai rau ca in jungla.

Si pentru ca a zis Venny ca incepe o campanie veninoasa, acest post  vine in intampinarea acestei campanii, pentru ca sunt niste animale libere, pentru ca nu stiu sa isi stapaneasca nervii si excesul de zel, pentru ca se cred smecheri daca au o bata in mana si pentru ca ma scarbesc la maximum genul asta de oameni, daca pot sa le zic oameni.

Dilema

Mergeti pe un DN al dragutzei noastre tari, la volan sau ocupand unul dintre locurile dintr-o masina (d-aia cu 4 roti si volan de merge cu motoras). Bun… si mergeti, mergeti si la un moment dat, de pe un deal, delusor, delut, cand va uitati pe geam, din partea dreapta vine o vaca si pe ea n-o ia radarul. Si vine… vine… si nu se opreste, prinde viteza, nu pune frana deloc, cred ca i-a cedat nervos frana. Si o vedeti cum trece milimetric pe langa masina, dupa ce accelerati ca sa evitati „ciocnirea”. Si vaca nu s-a oprit, nu s-a uitat macar sa vada daca sunteti speriati.

Dilema: daca nu se evita ciocnirea, adica dat cu capul cu cornitze in masina, intrat cu copitele inainte, daunele cine le suporta?

Ea, vaca, sigur n-avea asigurare, de casco nici nu poate fi vorba 🙂 Proprietarul de vaca nu se vedea la orizont si nu puteam sa iau vaca de ureche si sa-i zic „sa ma duci imediat la tac-tu sa plateasca, ca asa te-a invatat el, sa nu te uiti in stanga si in dreapta cand traversezi” sau „frana nu stii sa pui? cine ti-a dat carnetul, analfabeto? aveai STOP”.

 

 

Ce faceti azi?

Ieri, Marmotica a avut un succes rasunator! Cred ca ma transform in blog matrimonial, greg deja s-a inscris 😀 Glumesc, dar daca mai vrea careva, sunt aici … inca zuza si pe faza 🙂

Astazi e innorat, a si plouat, e si frig, nu prea sunt intr-o dispozitie buna, cred ca de la vreme. E marti, nu? Urat asa… pana vine vineri mi se lungesc urechile… n-am chef de nimic.

Ce-as vrea sa fac azi? Plaja 🙂 Ce-o sa fac azi? O sa ma gatesc putin ca asa poate o sa muncesc mai cu spor, o sa incerc sa inving criza. Voi ce faceti azi?

 

Super oferta lunii

Marmotica simpatica si frumusica, fericita posesoare a fabricii de ciocolata Milka, cu blanitza culoarea curmalei,  cauta  marmotzel frumos, destept, atent.

Ceva candidati? Comment-urile sunt bine primite si aici, cat si la Marmotica. 😀

Duminica visurilor mele

In sfarsit a venit duminica. O iubim toti foarte mult, tinand cont ca maine facem act de prezenta la serviciu. Sarbatoare mare azi: Floriile, basca Pastele catolic. Ce face romanul azi? Poate merge la biserica, ia salcie, si-o leaga la cap, la mijloc sau o pune la usa. Sau poate sta acasa, sarbatoreste in stilul romanesc specific, se imbuiba cu carnuri, tot felul de bunataturi, da-i cu bere, da-i cu vin, manelele la maxim (ca sa rimeze, azi ma simt poiata 🙂 ).

Cum stau eu asa cumintzica in pat, cu laptop-ul pe picioare, deja incepe sa se simta agitatia, e ca de 1 Mai, vecinii pe ici, pe colo s-au trezit ca albinutele, unii au scos si gratarul, o bautura micutza ca na, trebuie udat si gratarul, si incepem de dimineata ca sa avem timp toata ziua si toata noaptea. Astazi fug de acasa, clar! Mare veselie se anunta, inseamna ca pe aici prin zona sunt multi Florini, Florine si alte derivate. Eu le urez de bine, sa fie sanatosi, as vrea sa dorm putin… dar nu mai dorm, nu pot sa ma pun in calea fericirii lor.

E criza! Stiti, da? Recesiune, someri, revolutie in Moldova, chestii d-astea. Neinteresant! 🙂 Chef de chef si uitam de tot.

Duminica perfecta in viziunea mea

In primul rand, duminica sa nu fie inainte de luni sau macar luni sa nu fiu nevoita sa muncesc.

Sa ma trezesc alintata de soare… sa miroasa a flori si iarba proaspat tunsa… cand deschid ochii sa imi dau seama ca sunt in vacanta (in Hawaii, in Bora-Bora sau pe o insula, care o fi, numai superba sa fie). Sa-mi iau doar costumul de baie si o bluzita lejera si sa merg desculta prin iarba, prin nisip si nisipul sa nu ma friga la talpi (pot sa visez, da? ca e duminica mea perfecta). Sa fie muuuuuuuuuulta vegetatie, sa vad flori, arbori, arbusti, minuni cu frunze si flori pe care sa nu le fi vazut, sa ma minunez de cate frumuseti a lasat Dumnezeu pe pamant. Sa am un hamac, neaparat! si sa lenevesc vreo 2 ore macar in mijlocul naturii, sa stau cu ochii inchisi si sa aud pasarele (nu pe ale mele din capsorul propriu si personal, ca pe alea as vrea sa le las acasa 🙂 ). Sa fie si mare sau ocean. Ca eu sunt ca o broscuta, as sta in apa non stop. Sa fie apa albastra albastra si limpede, sa inot cu pestisori d-aia mici si sa ii vad cum sunt deasupra lor, sa ma minunez iarasi. Si vreau sa fac si plaja, da? aaaaaa, uite sezlongul! Ma asez la soare… ma rasfatz… ma intorc cand pe burta, cand pe spate, sa fie bronzul cat mai uniform… si m-as intoarce in camera. Dupa cum vedeti sunt singura, am momente cand vreau sa fiu singura, sa ma relaxez cum stiu eu, am dimineti cand n-am chef de nimeni si de nimic si nu vreau sa raspund la o suta de intrebari, vreau sa fiu lasata in pace sa ma dezmeticesc dupa somn.

Si s-ar face pranz. La pranz, as merge cu iubitul sa mancam. Numai bunatati, care nu ingrasa! 🙂 Dupa masa… relaxare vreo ora…. dupa care bananait impreuna, adica as merge sa-i arat ce am descoperit eu dimineata, sa fac pe ghidul, si poate am face rost si de o barca sa ne plimbam, cu motor de preferat. 😛

A venit si seara. Ar trebui sa fie o petrecere. Nu discoteca, nu club, o petrecere in aer liber, cu dansuri specifice zonei, muzica buna, sa dansez mult!!! Uitasem de cocktail-uri! Vor fi! Multe! 🙂 Moca…. n-am bani la mine ca n-am buzunare, sunt in vacanta si as vrea, daca se poate, vacanta sa fie si all inclusive.  Dupa zbenguiala, la somnic… cica… insa cand intru in camera sa fie numai lumanarici si lumanarele, petale….. sampanie… chestii, figuri… pfua, mi-am uitat lenjeria sexoasa acasa… mai bine fara! si….. si gata, ajunge, de aici nu mai trebuie sa stiti! 😀

O duminica placuta va urez!

 

Femei vs. Barbati

Pe cand oamenii dormeau in pesteri si se imbracau in piei de animale omorate de propria mana, barbatul era la putere. A urmat si o perioada de matriarhat. S-a revenit la men power! Bineinteles, pana cand femeile au ajuns iar la putere. Stiti vorba cu „se invarte roata”. Prezentul suna bine, viitorul suna si mai bine, sper! 🙂

Femeia mi se pare mult mai puternica decat barbatul (nu zic asta pentru ca sunt femeie). Femeia se epileaza, femeia are durerile lunare, femeia naste, femeia e si gospodina, e si mama, si sotie, ba mai si munceste. Dati-mi un exemplu de job in care femeia nu ar fi la fel de buna ca si barbatul, femei-director, Slava Domnului, fara numar, femei-mecanic am vazut, halterofile,  vatman, soferite… S-a dus cu sexul slab, finutz si care sta la gratita, ne-am emancipat, spre disperarea barbatzilor din lumea-ntreaga. Sunt cazuri cand femeia castiga mai mult decat barbatul, munceste mai mult. Si in plus, avem si avantaje! Sunt mandra ca sunt femeie, profit ca sunt femeie si ca pot sa rezolv multe lucruri cu un zambet, ca pot sa fac pe neajutorata si sa vad cum sar 5 barbatzi sa ma ajute (cum ar fi, sa zicem prin absurd, ca am ramas fara baterie la masina si 2 strazi se agitau si cautau cabluri ca sa imi incarce bateria de la masina 😀 ).

Acum cica suntem civilizati, moderni, traim intr-o societate cu drepturi egale si totusi imi mai aud urechile cateodata „asta e treaba de femeie”. Serios?!?! Ce e treaba de femeie? Datul cu aspiratorul? Spalatul farfuriei din care ai mancat? Am vazut destule exemple. Tu, ca barbat, nu vrei sa-ti ajuti femeia de langa tine?

Poate vine obosita de la serviciu, poate a mai stat si 2 ore peste program, poate n-a mancat la timp sau deloc, poate n-a avut timp de ea pe ziua respectiva… si vine acasa unde te gaseste pe tine, barbatul cu care isi imparte viata si patul, barbatul de la care asteapta ceva care sa o faca sa uite de problemele de pe ziua respectiva si ce primeste femeia, de obicei? „Mi-e foame”, „da si mie aia”, „adu-mi, „fa-mi”, da-mi”, pune-te masa, ridica-te masa. Eeeeeee, si-acum ma revolt, nu eram egali in drepturi? Adica tu ca barbat ai dreptul sa fii obosit si sa fii servit, eu ca femeie nu mai sunt obosita dupa o zi de munca si trebuie sa robotesc si acasa dupa fundul barbatului? Si daca nu vreau? Nu vreau! Sambata si duminica, zilele de relaxare dupa o saptamana de munca … femeia ce face in weekend? Spala, calca, sterge, gateste, menaj. Nu sunt de acord cu asta! Nu ma intelegeti gresit, acum nu o sa stam toti sa ne manance gandacii, dar sa se faca lucrurile impreuna, ii cade coroana barbatului daca da cu aspiratorul sau isi spala farfuria, daca o ajuta cu ceva in casa? Unde scrie ca astea sunt treburi de femeie? Nu pricep, nici nu vreau sa pricep asa ceva! Poate in weekend, eu, femeia, vreau sa stau sa ma uit la televizor, sa imi fac o baitza cu spuma si saruri, sa ma relaxez sau sa nu fac nimic, da’ nimic! Asta daca nu sunt copii in programul artistic, ca daca avem personaje si copii, femeia nu mai are liniste „a mancat? ce a mancat? si-o fi facut lectiile? ce-a facut la scoala? s-o mai fi batut cu colegul? il mai las putin si il bag la culcare”, e normal, e mama.

Nu vi se pare ca uneori intr-o relatie e o competitie intre barbat si femeie? Daca femeia are o cariera infloritoare, e independenta, barbatul de langa ea se simte in pericol, deja simte nevoia sa fie mai bun. Bine, daca a avut norocul sa aiba barbat langa ea, pentru ca o femeie puternica, desteapta si frumoasa ii sperie pe barbatzi cand vine vorba de o relatie serioasa, pentru ca stiu ca nu ii vor face fatza. Cu toate ca barbatzii destepti isi doresc langa ei o femeie frumoasa, desteapta si de succes, e ca un facut sa se pupe cererea cu oferta foarte rar, si alea sunt cazurile norocoase.

Cunosc barbatzi care au grija de femeile de langa ei, carora le face placere sa gateasca sau sa faca si curatenie in casa. Nu ma uit la ei zicand „ce fraieri”, dimpotriva, ii admir! Dar si mai multi sunt cei care mai sunt inca in epoca de piatra care merg pe principiul: femeia e femeie, eu sunt barbatul in casa si femeia face ce si cand zic eu.

Si totusi… sa nu uitam sa fim femei, sa alintam si sa ne lasam alintate, sa parem neajutorate din cand in cand….

Update:

1. Nu vreau sa spun ca barbatul trebuie sa fie cu aspiratorul de gat, dand cu mopul, spaland vase, stergand aragazul, sa faca pe menajera, ideea era ca daca femeia din viata lui vine obosita acasa, ar putea sa isi puna si singur sa manance si sa isi spele farfuria, nu sa tzipe dupa ea cand o vede ca vrea sa se odihneasca, daca femeia e racita sau, pur si simplu, vrea si ea putin timp pentru ea sau pentru leneveala, barbatul de langa ea sa ridice o scama de jos, sau macar daca n-o ridica sa nu mai faca 10 pe langa, ca are cine sa stranga dupa el. Ideea era sa o ajute in gospodarie, atat cat se pricepe si cum poate.

2. Am incercat sa nu generalizez, sunt cazuri si cazuri, dar cele mai multe sunt cum am zis. Parintii mei au pe cineva care ii ajuta in casa, pentru ca mama daca ajunge la 9-10 noaptea nu mai are timp de gatit, calcat etc. dar are un fix, toamna sta pana la 3-4 dimineata sa isi faca gogosarii, castravetii, rosiile, si mereu ma cert cu ea, e 3 lei un borcan, sa le dea incolo de muraturi, in loc sa se odihneasca, pierde noptile sa puna muraturi si sa faca dulceata. Asa a fost invatata si i se pare ceva normal sa se chinuie, ca trebuie sa aiba ea alea in camara. Ma uit la ea si nu stiu de unde atata energie, atata munca, mai face si prin casa ce se poate, mai are timp sa ma rasfete si mine, sa imi faca manichiura, pedichiura, niciodata nu zice nu. Mamele care si muncesc, pentru mine sunt niste eroine 🙂

Muzica!!!

De mica, mica butonam casetofonul! Ala cu casete! Am crescut cu Toto Cutugno, Adriano Celentano,Vangelis, Richard Clayderman, Al Bano&Romina, Patricia Kaas. Astia erau favoritii mei! Nu prea intelegeam eu perfect ce ziceau, dar imi placea linia melodica si cu versurile ma descurcam eu, cantam cam cum se auzea. Bine ca mai existau si casete cu Nazdravanii, Univers, Madalina Manole, Mirabela Dauer, Rednex, mai tarziu Genius, T-shirt, ce mai era in voga pe atunci. Imi facusem un obicei, inainte de a ma baga la somn, luam caseta cu Vangelis sau cu Richard Clayderman si dadeam play… rar mi se intampla ca pana trecea jumatatea de ora sa nu adorm.

Pe urma am descoperit muzica veche… Abba, Edith Piaf, Mc Hammer, Alphaville si muuuuulti altii. Mi-oi mai aduce aminte cand ziceti voi ce va mai place 😀 Michael, Madonna, U2, Scorpions, Queen, Beatles, Depeche mode, Iris, Compact, Holograf, „greii” in general, merita si ei o vorba.

Prin clasa a 5-a era la moda Peter Andre, cel mai cel, saliva toata suflarea feminina pe o raza de 2 km cand se auzea „Misterious girl”. Pe urma Mariah Carey, East 17, Backstreet Boys…

Intr-un tarziu, mult prea tarziu si regret, l-am descoperit pe Leonard Cohen. Imi place mult! Anul trecut am fost la un spectacol de jazz, foarte tare!!! supeeeeer voci, super spectacol! Sunt o „devoratoare” de muzica, cam de orice fel.

Cand ma intreaba cineva ce muzica imi place … eu zic „muzica buna”, pentru mine muzica buna insemnand melodiile care te fac sa simti ceva, care nu sunt de o vara si, mai ales, care au interpreti pe masura, care canta din inima, care se pierd in melodia respectiva. Asa ca, recunosc, ascult si muzica populara si imi plac nuntile la nebunie 🙂 stiu sa dansez cam de toate (hora, sarba, brau, brasoveanca) si daca nu stiu ma bag acolo la gramada si invatz. Imi place si house-ul, nu tot, sunt unele melodii care ma streseaza, alea de au acelasi fragment de 3 sunete care se repeta timp de 5 minute. Imi place si R&B, chiar si hip-hop, pana si Parazitii imi sunt dragi cateodata, depinde si de stare. In general, fiecare melodie imi aduce aminte de un moment din viata mea, exemplu pe Casablanca mi s-a cerut prietenia de catre un baiat la care visau toate prietenele mele 🙂

Manelele… un gen aparte, nu le ascult de placere, adica sa stau in pat si sa simt nevoia sa ascult o manea, ba chiar ma enerveaza telefoanele care au drept ton de apel o manea, nu stiu de ce. Le mai ascult la diverse petreceri, nunti, unele sunt chiar frumoase si as fi ipocrita sa zic ca nu am dansat pe manele, desi prefer de departe muzica latino pe care sa ma unduiesc 🙂

De cantat, cica nu-s buna, dar ma mai chinuie talentul si mai oracai si eu cand ma mai prinde in mreje cate o melodie si daca e muzica data tare incat sa acopere tipetele mele. Raman la ascultat si dansat!

Soarta, astrele si horoscopul

Poate zambiti, poate nu credeti…. dar sunt convinsa ca macar o data ati dat mai tare la radio sau la televizor cand se spuneau predictiile pe ziua respectiva pentru zodia voastra. E asa sau nu? 😀

Am avut o perioada cand verificam horoscopul zilnic pe diverse site-uri. In timpul liber ma mai delectam si cu compatibilitati, horoscopul lunii, anului, pietre norocoase, cifre norocoase… Mi-am trimis si datele pe nu stiu cate site-uri, mi s-au facut astrograme, 2 chiar au fost asemanatoare si parca vorbeau despre mine, una dintre ele spunea multe, m-am regasit, ba spunea si ca o sa mor fara dureri, dupa o viata lunga, departe de casa 🙂 Dorinta cunoasterii viitorului, sa stim ce ne asteapta, defect din nastere 😛

Predictiile horoscopului zilnic, mi se potrivesc uneori, bine, daca nu sunt chestii generale…. ati observat ca majoritatea sunt chestii generale? de genul „astazi evitati sa va enervati la locul de munca” sau „aveti grija in trafic” 🙂

Sa zicem ca sunt destul de prietena cu astrele si horoscopul 🙂 Cred… nu orbeste, nici nu imi pun baza in ele, doar mai arunc cate un ochi, ma mai amuz.

De dat in carti ce ziceti? 🙂 Mi-a fost mereu frica…. frica sa nu aflu ceva rau… prin clasa a 12-a mai multe colege au zis ca merg sa le dea o tanti in carti, sa le zica de viitor. Am zis sa merg si eu, doar sa asist. Am ajuns la tanti acasa, a amestecat cartile, le-a ghicit pe rand, dupa ce a terminat ma intreaba daca vreau si eu…. eu zic hotarata „Nu, multumesc” si au sarit toate fetele pe mine ca haaaaaaai, ce am de pierdut, tot sunt acolo…. M-au convins. Incepe tanti, amesteca… o vad ca da din buze, pesemne spunea vreo descantec 😛 si ma pune sa tai. Si imi spune ca o sa fie bine, ca o sa termin o facultate, o sa am succes … ca sunt cu unul si o sa il dau la spate cat mai curand  („la spate” cica inseamna sa termini relatia si nu mai suspini dupa individul respectiv, ca am intrebat va dati seama), dupa ce il dau la spate pe asta de negru… o sa fiu cu unul de toba, bineinteles ca a venit intrebarea mea „cum adica de toba?” si mi-a explicat ca e unul saten, cu ochi caprui. Bun, pana aici suna bine 🙂 Mai intoarce ea carti, se mai uita la ele, le mai numara, le mai frichine si incepe suspansul:

– Tu …

– Eu, ce e cu mine?

– Tu o sa mergi departe!

– Da, la facultate la Bucuresti 🙂

– Nuuuu, mai departe

– Unde?

– Nu stiu, da’ asa vad eu, ca tu o sa te mariti departe

– Aoleu, departe de casa? Si daca nu vreau?

– Vrei, nu vrei, asa zic cartile! I-am zis unei vecine ca o mearga departe si nu m-a crezut si acum e maritata in Canada

Deja mi se zbarlise pielea pe mine, daca avea dreptate? … nu stiam… sa ma bucur, sa nu ma bucur… am luat-o ca atare. A trecut timpul, am si uitat.

Acum ceva vreme mi-am adus aminte 🙂 Si culmea, la momentul respectiv eram cu un tip, am incheiat relatia fara niciun regret si el a tot incercat sa se impace cu mine si eu nu am mai vrut, la scurt timp l-am cunoscut pe actualul prieten care e saten cu ochi caprui, adica de toba, cum zicea tanti. Ete potriveala 🙂

Acum mai ramane sa vad cu plecatul ala departe, departe am tot fost plecata, pe ici, pe colo, pe unde am apucat, cu maritatul vreau sa vad daca se adevereste 🙂

Cat despre soarta… cred cu tarie ca ne e scris ceva! Ca toate ni se intampla cu scop, ca toate au un rost, ca desi in momentul prezent ce mi s-a intamplat mi se pare o drama, o nedreptate, un sut in fund… peste ceva timp, se dovedeste a fi cel mai bun lucru care mi se putea intampla pentru ca altfel nu avansam, nu evoluam eu ca om, nu ma maturizam, multi de nu 🙂


ORGANIZARI EVENIMENTE

One Night Dress

Abonati-va prin e-mail

Top articole

Pentru orientare in timp

aprilie 2009
L M M J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

SA O SALVAM PE ALEXIA!

DANIEL RADUTA ARE NEVOIE DE NOI!

Îl susţin pe Daniel Răduţă

DARUITI!

DECAT SA FII TRU, MAI BINE FII TU!

RECLAME

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Hai sa ne … twitterim

Ochi care citesc acum (x2)

Click-uri

stat counter

DE PRIN LUMEA MARE, AU AJUNS DIN INTAMPLARE