Locatia: un oras din Romania
Data: 15 aprilie, secolul asta
Ora: 12:30, ziua in amiaza mare
Subsemnata, aici de fata, primeste un telefon de la o prietena.
– Am o mare problema, daca vrei sa ma ajuti, tatal meu a avut un accident si daca poti sa mergi sa iei masina sa o duci acasa.
– Aoleu, e bine?
– Da, acum suntem la spital. Dar e masina lasata acolo…
Fara sa pun prea multe intrebari, trag repede blugii pe mine si ies pe usa val-vartej. Mi-a spus unde sa merg, era aproape de mine, nu avea rost sa iau masina ca doar trebuia sa plec cu cealalta masina. Merg pe jos si maresc pasul. O vad pe mama prietenei, ma astepta cu cheia, ma uit la masina, intreaga, nicio zgarietura. Si o intreb pe doamna cum a facut accident, ce s-a intamplat, ca masina e intacta. Tatal prietenei mele e taximetrist. Mi-a povestit sotia lui ca era langa masina, in statia de taxi, unde sta de obicei, luase un client, si o doamna (clienta lui veche) a zis ca merge si ea, chiar daca are deja comanda, ca o lasa pe urma si pe ea, deci avea 2 clienti in masina.
In momentul ala un animal, ca altfel nu pot sa cataloghez comportamentul, decat ca fiind al unui animal, a hotarat sa-i dea un pumn, ca de ce ia 2 clienti. Eu inteleg ca e criza, ca sunt bani la mijloc, dar domnul tatal prietenei mele e om serios, cu parul alb in cap, trecut de 50 de ani, sa mergi sa-i dai un pumn, tu un nene de o anumita etnie, coleg de taximetrie, la 1,80 m inaltime si la vreo 30 de ani? Am ramas paf. Nu-mi venea sa cred ce auzeam. Nu ma intelegeti gresit, nu sunt rasista, am prieteni de toate natiile, ii stimez si admir pe toti cei care sunt oameni si merita respectul meu. Si vine bomba… ca dupa ce tatal prietenei mele s-a intors cu spatele, domnul ghiolban scoate o bata din masina si ii da una peste ceafa. Omul pica inconstient pe jos… nu sare nimeni… intr-un final nu stiu cum a ajuns o salvare, el inconstient, cand si-a revenit nu stia nici cine e, transportat de urgenta la Bucuresti pentru diverse analize.
Ma sui la volan, incerc frana, ambreiajul, m-am imprietenit cu masina si pornim spre casa. La prima frana, simt ceva ca ma loveste in picioare, la talpi. La semafor pun mana pe jos, pipai, ma uit jos…. vreo 30 cm de bata, rupta, omul ala a lovit cu atata putere de s-a rupt bata in doua (nu era bata de baseball, dar era un bat destul de gros, cam cat coada unei maturi). Asta in Romania secolului nostru, cand avem pretentia ca suntem civilizati. Mergi pe strada sanatos, dai de un nebun si te nenoroceste pe tine cu tot cu familie (sotia lui era zguduita de eveniment, fiicele la fel). Bine ca si-a revenit, ca au iesit analizele bine.
Cum e posibil asa ceva? Sa rupi o bata pe un domn respectabil care nu ti-a adresat nici macar un cuvant? De ce? Ca asa ai crezut tu de cuviinta? Ca a actionat animalul din tine? La sfarsit spunea ca ii pare rau! Daca il omora? Parerile de rau tineau de cald familiei? Il aduceau inapoi? O sa imi iau pistol si o sa incep sa ii impusc pe toti care ma enerveaza! Si pe urma o sa zic „imi pare rau” si ca am fost nervoasa. Mai rau ca in jungla.
Si pentru ca a zis Venny ca incepe o campanie veninoasa, acest post vine in intampinarea acestei campanii, pentru ca sunt niste animale libere, pentru ca nu stiu sa isi stapaneasca nervii si excesul de zel, pentru ca se cred smecheri daca au o bata in mana si pentru ca ma scarbesc la maximum genul asta de oameni, daca pot sa le zic oameni.
In ultima vreme, au tzipat urmatorii