Cum e ziua de luni, asa e toata saptamana?!?

Zi frumoasa de luni … cald, pomi infloriti, o placere sa stai afara. Am muncit ce am muncit, am ras, am incins telefonul de atata vorba…am dat mail la firma care gazduieste site-ul, le-am explicat ca astia  niste nesimtiti si ca nu pot sa ma bazez pe ei si nu vreau sa depind de ei, sa-mi dea datele despre site, sa-mi schimbe mailul, sa faca ce-or face, oamenii prompti mi-au dat raspuns intr-o juma’ de ora ca le pare rau de situatie, sa mai incerc sa vorbesc inca o data cu astia de aici si daca nu rezolv nimic, sa le dau de stire. In acest caz, sunat una bucata profesionist de pe un nr de telefon pe care nu il stie si spus „vreau chitanta si date site!!!”, si el spus „vin in 15 minute”. Asta se intampla la orele 19:00. Intre timp ma hotarasc sa studiez contractul pe care l-am semnat ca primarul, adica necitindu-l si mergand pe incredere. Am ramas paf… contractul l-am semnat in 7 octombrie 2008, deci eu ma rog de asta de 6 luni. Contractul tine cu mine 🙂 Cica el, profesionistul lu’peste prajit, se obliga ca site-ul sa apara in primele 5 rezultate de pe prima pagina de la google. Serios? Eu am dat search si nu apare nici in primele 50 de pagini. Ca in 14 zile de cand s-a facut plata integral beneficiez de tot ce am cerut. Serios? 🙂 Nici de chitanta n-am beneficiat, darmite de servicii, ce-i drept mi-a facut niste nervi bonus. Pus mana pe telefon si sun un avocat. Cica avem caz. M-am linistit. I-am zis ca daca in 2 zile nu o rezolv cu el omeneste, ma are de clienta sigur. Pe la orele 19:45 ma hotarasc sa vad cam dupa care fus orar are ceasul programat, sun de la mine de pe telefon… suna… nu raspunde nimeni… iesit fum de urechi, inrosit toata de nervi, apasat butonul cu „creare mesaj” si scris „Mai vii sau nu mai vii? ca a trecut sfertul de ora de vreo juma’ de ora. Daca nu termini cu minciunile, ma superi si discutam altfel. Nu ma lua de proasta”, dat send. El in schimb nu a dat niciun semn de viata. Din alte „surse” aflu ca vine maine (marti) la 9:30 dimineata la birou. Serios? Sa o vad si pe asta! Ca sa fie seara si mai frumoasa, m-am certat si cu izbitul.

Concluzia? O zi frumoasa de primavara… inceputa bine, sfarsita prost. Daca imi merge toata saptamana ca azi, cred ca ma apuc de Emo 🙂

Raceala-Eu, minutul 82, scor 1-1

Ieri am innebunit, la figurat desigur, de plictiseala. Fiind inca in tratative cu raceala sa isi faca bagajele si sa se mai duca in … zarile indepartate, am decis sa nu mai ies din casa toata ziua, sa ma bibilesc, ca nu mai suport. Luat pastile, supt pastile, baut litri de ceai, facut baie fierbinte, pus sare fierbinte pe piept, facut baitza la picioare cu apa cu sare. Ce sa mai … tot tacamul. De-abia astept sa merg la serviciu, nu pot sa stau atat timp in casa, o iau razna. A trecut ziua atat de greu … mai aveam putin si ma urcam pe pereti, am luat toate blogurile cunoscutilor la rand, nimic postat, nimic de comentat, era weekend, toata lumea era in sanul familiei, petrecea sau isi reveneau dupa sambata noaptea. M-am jucat canasta pe yahoo, ba chiar am bagat si somn de dupa-amiaza, am butonat televizorul … am simtit ca nu mai vine luni. Eram invitati la o zi de nastere (eu cu prietenul) la niste prieteni acasa care au si copil mic. Am zis sa mearga singur sa nu contaminez copilul cu gripa (ca pe mama, matusa, cam tot care sunt in jurul meu am reusit sa-i pricopsesc cu simptomele). Asteptam cu nerabdare sa vina luni, sa fac ceva, sa ies din casa, sa ma duc sa muncesc, sa ma agit.

E luni. E soare. Ma simt mai bine. Vreau afara. Zambesc. Nu ma mai doare in gat. Ma gandesc cu ce sa ma imbrac. Ma duc la munca, dar tinand cont ca ma chinui de 3 zile in casa, azi parca e o zi speciala si m-as gati putin 🙂 Am plecat. Paaaaaaaaaaaaa