Facusem baita, imi uscasem parul si fugisem din casa, nu apucasem sa imi mai dau 2 perii rotative ca sa mi-l mai domolesc. Ajung unde trebuia si mi se spune “Hmmm… zici ca de-abia te-ai trezit”. Explic ca de-abia sunt sarita din cada, n-am avut timp sa ma gatesc si primesc replica “Da, da… vrei sa pari tu asa, dar stiu ca de fapt te aranjezi o gramada ca sa pari ca dupa somn, dar oricum iti sta bine oricum”. Am zambit.
Sa va explic. Parul meu nu e nici cret, nici drept, nici, nici. E undeva la mijloc si dupa ce fac baie, sunt ca o floricica, imi infloreste 
Lucru pentru care oricum nu ma prea stresez, ca eu n-am stresuri d-astea, ies din casa si cu parul portocaliu, nu-s complexata de niciun fel si pot sa zambesc oricum as fi imbracata sau coafata.
Cand sunt la pantaloni cu dunga, sacou sau o tinuta cat de cat business, e ok. Cand sunt mai bezmetica de fel, ciufulici, in blugi, adidasi, e mai greu. Ca par un copil bezmetic si cei care intra prima oara in contact cu mine, ma privesc si imi vorbesc ca unui copil, un pic neincrezatori. Pana deschid si eu gura… si se observa ca-s cam stapana pe ceea ce fac si nu au de ce sa-si faca griji.
Intotdeauna am fost matura… in gandire, ca fizic, acum 2 ani m-a intrebat un taximetrist ce am facut la bac
Am trecut prin destule pana acum, stiu cam cu ce se mananca viata, stiu ce inseamna sa fii responsabil, stiu ce inseamna sa muncesti. Si ca ma dau eu lovita… partea a doua, dar am mancat destule experiente pe paine, mi-am furat-o de multe ori si personal si profesional, am invatat usor-usor sa citesc oamenii. Nu-s atotstiutoare, mai am de invatat si de experimentat muuuuulte. Dar vreau sa raman copil. Macar din cand in cand. Sufletul meu e de copil.
Si ce daca am 25 de ani? Si ce daca o sa am 50 de ani? Vreau sa ramana copilul din mine. Vreau sa pot sa zambesc strengareste, sa fac cu ochiul, sa fiu zuza, sa fac surprize, sa ma prostesc, sa rad pana imi dau lacrimile, sa fiu rasfatata, sa ma aliiiiiiiiiiiiiiiint, sa sar coarda, sa ma uit la desene, sa fac partide de gadilat, batai cu perne, sa tzopai pe strada, fara sa ma gandesc ca vai, domne, eu la 25 de ani, nu mai fac asta, nu se preteaza, trebuie sa ma comport ca un om matur.
Cand sunt lucruri serioase, ma mobilizez, ma concentrez, rezolv tot. Cand nu, copilul din mine isi face de cap.
Bine faci Croco. Lasa copilul acolo:)) Si eu sunt asa:)) Ma apuca cateodata alintatul, doamne, chiar zici ca sunt un copil tembel:)) Eu cred ca si la 90 de ani, tot copil voi fi, asa ca…
Tine-o tot asa, esti o persoana perfect normala!
si parul meu tot asa sta.
)
“forever young, i want to be.. forever young ”
pifuneata, il las, da’ lasa-l si tu, ca sa aiba coleg de joaca
Mada, ntz ntz…. cu cine semeni?
Esti un copil frumos, nu te schimba :*
Joa, saru’manaaaaaaaaaaaaa, scuipa-ma, sa nu ma deochi
e frumos sa fii copil, e bine , te mentine fericita si viata are mai multe forme pentru tine!
“An honest man is always a child.”
cand esti copil te bucuri de tot ce descoperi si viata nu e asa complicata, e mai usor totul
cred ca cel mai minunat lucru de pe lumea asta e sa fi copil
cel putin 
traieste-ti copilaria pana la 100 de ani
mai am de copilarit
cred ca o sa cresc odata cu copilul meu
Stai linistita, astea oricum sunt chestii tipice Gemenilor. Mai ales partea cu varsta, stii ca aratam mai tineri decat suntem
Malkovici, multumesc pentru complimentul indirect
Da…Pai eu il tin strans si nu ii dau drumul:)) Mai ales daca si-a gasit partener de joaca:))